Mucocel: cauze, simptome, tratament

• Ce este mucocelul (chistul glandei salivare) și cum apare
• Cauzele mucocelului
• Tipuri de mucocel și localizări frecvente
• Simptome și semne ale mucocelului
• Mucocel vs ranulă - ce diferențe există
• Mucocel la copii
• Particularități ale mucocelului sinusal
• Diagnosticarea mucocelului
• Tratamentul mucocelului
• Când este recomandat să mergi la stomatolog?
• Prevenirea și îngrijirea post-tratament

Ce este mucocelul (chistul glandei salivare) și cum apare

Mucocelul este o afecțiune caracterizată de formarea unei cavități pline cu mucus, o tumoră chistică benignă, ce apare la nivelul sinusurilor paranazale sau al glandelor salivare. Practic, este un chist al glandei salivare care se dezvoltă atunci când mucusul se acumulează într-o zonă blocată. Se întâlnește cel mai adesea în următoarele zone:

• sinusul frontal (în majoritatea cazurilor);
• sinusurile etmoidale;
• sinusul maxilar;
• cavitatea bucală (mai ales pe buza inferioară).

Chiar dacă este o formațiune benignă, o leziune de acest fel poate crește în dimensiuni și poate provoca probleme, prin comprimarea structurilor anatomice din apropiere. De aceea, este important să fie diagnosticat și tratat cât mai repede, pentru a evita complicațiile. 

Cauzele mucocelului

Există mai multe cauze posibile pentru apariția unui mucocel:

• blocarea canalului de drenaj al unei glande salivare este o cauză frecventă;
• traumatismele locale repetate, cum ar fi mușcarea frecventă a buzei, pot duce la formarea unei formațiuni chistice;
• inflamațiile cronice ale mucoasei pot contribui la blocarea canalelor;
• intervențiile chirurgicale anterioare în zona respectivă;
• anomaliile congenitale pot predispune la apariția mucocelului.

Mecanismul de formare este destul de simplu: mucusul se acumulează treptat în cavitatea blocată, ceea ce duce la dilatarea acesteia și la formarea unui chist. Pe măsură ce chistul crește, presiunea din interior poate afecta osul din jur, determinând resorbția osoasă și extinderea leziunii la țesuturile adiacente.

Factori de risc în mucocel

• obiceiurile vicioase orale: mestecatul obiectelor dure (pixuri, unghii, accesorii) sau frecarea buzelor;
• aparatele dentare sau protezele dentare neadaptate: pot irita mucoasa bucală și pot crește riscul de leziuni;
• predispoziția individuală: unele persoane pot avea o fragilitate mai mare a țesuturilor sau un istoric familial de afecțiuni ale glandelor salivare;
• deshidratarea severă sau secreția salivară anormală: factorii care afectează volumul și compoziția salivei pot favoriza blocajele canalelor salivare;
• traumatismele din timpul activităților sportive: loviturile în zona gurii (frecvente în sporturile de contact) pot provoca leziuni la nivelul mucoasei bucale. 

Tipuri de mucocel și localizări frecvente

Mucocelul pot fi clasificat în funcție de localizare, de profunzimea la care se află în țesuturi și de modul în care se formează. Iată care sunt principalele tipuri de mucocel:

În funcție de localizare:

Mucocel al buzei

• Localizare: buza inferioară (cel mai frecvent) sau, mai rar, buza superioară.
• Cauze: mușcături accidentale ale buzei, traumatisme minore.
• Aspect: nodul moale, translucid sau albăstrui; uneori, crește sau scade în dimensiune.

Mucocel al planșeului bucal

• Localizare: sub limbă, în planșeul bucal.
• Cauze: obstrucția glandei salivare sublinguale.
• Aspect: formațiune mare, moale, albastru-deschis sau transparentă; poate afecta vorbirea sau masticația.

Mucocel palatin

• Localizare: palatul dur sau moale (cerul gurii).
• Cauze: traumatism local sau compresia glandelor salivare minore palatine.
• Aspect: nodul mic, ferm sau moale, uneori, confundat cu alte leziuni mai grave.

Mucocel jugal

• Localizare: mucoasa obrazului (partea interioară a obrazului).
• Cauze: traumatisme repetate, frecarea accidentală cu dinții.
• Aspect: nodul fluctuant; uneori, cauzează disconfort la masticație.

Mucocel lingual

• Localizare: pe marginea sau pe vârful limbii.
• Cauze: mușcături accidentale, iritații cronice.
• Aspect: leziune mică, moale, mai rar întâlnită decât celelalte tipuri.

În funcție de profunzimea în țesut:

• Mucocel superficial: se află chiar sub mucoasă.
• Mucocel clasic: se dezvoltă în stratul superior al submucoasei.
• Mucocel profund: este localizat în stratul inferior al submucoasei.

În funcție de mecanismul de formare:

• Chist de extravazare: apare atunci când saliva se scurge în țesuturile din jur.
• Chist de retenție: se formează din cauza blocării canalului unei glande salivare.

Cunoașterea tipurilor și localizărilor te poate ajuta să identifici mai ușor semnele și să mergi la medic la timp.

Simptome și semne ale mucocelului

Este posibil ca un mucocel să nu producă simptome o perioadă, mai ales la început. Pe măsură ce crește, pot apărea diferite semne, în funcție de locul unde se află și cât de mult s-a extins:

• durere de cap frontală persistentă, care se agravează la atingerea zonei frontale;
• durere și senzație de presiune la nivelul feței, în special în zona sinusurilor afectate;
• nas înfundat pe o singură parte, care se agravează treptat;
• secreții nazale cu mucus și puroi;
• probleme cu mirosul (diminuarea sau pierderea mirosului);
• umflarea feței sau a zonei din jurul ochilor.

Simptome mucocel maxilar

În cazul unui mucocel maxilar, poți experimenta următoarele:

• durere și sensibilitate în zona pomeților;
• senzație de presiune în zona maxilarului;
• umflarea obrazului pe partea afectată;
• durere de dinți în zona sinusului maxilar.

Dacă această afecțiune afectează sinusurile etmoidale sau frontale, pot apărea complicații la nivelul ochilor, cum ar fi:

• ieșirea globului ocular în afară (exoftalmie);
• vedere dublă (diplopie);
• lăcrimare excesivă (epiforă);
• scăderea acuității vizuale;
• limitarea mișcărilor ochilor.

În cazuri grave, pot apărea complicații severe, precum:

• extinderea leziunii la nivelul creierului, cu risc de meningită sau abces cerebral;
• formarea unei fistule (un canal anormal), prin care chistul se drenează spre exterior, prin piele;
• infectarea mucocelului, transformându-se într-o acumulare de puroi (mucopiocel).

Este important să știi că simptomele pot fi asemănătoare cu cele ale altor afecțiuni ale nasului și sinusurilor. De aceea, dacă observi oricare dintre aceste semne, mai ales dacă persistă sau se agravează, este foarte important să mergi la un medic specialist, pentru un diagnostic corect și un tratament adecvat. 

Complicații ale mucocelului

Deși, în majoritatea cazurilor, mucocelul este o leziune benignă, pot apărea situații în care evoluția sa necesită atenție medicală. 

Dacă este lăsat netratat, formațiunea chistică poate crește progresiv în dimensiuni, provocând disconfort la vorbit, masticație sau chiar înghițire. În special în cazul leziunilor recurente sau de mari dimensiuni, există riscul ca țesutul afectat să se inflameze sau să dezvolte infecții secundare.

Un alt aspect important este impactul funcțional și estetic. O leziune persistentă sau voluminoasă, mai ales localizată pe buza inferioară sau sub limbă, poate interfera cu activitățile zilnice și poate crea disconfort psihologic, în special în rândul copiilor și al adolescenților. De asemenea, repetarea episoadelor de spargere și refacere a chistului poate duce la formarea de țesut cicatricial local, ceea ce poate îngreuna tratamentul ulterior. 

👉 Ai complicații ale mucocelului sau te confrunți cu alte afecțiuni orale? Descoperă cum sa alegi stomatologul potrivit pentru nevoile tale. 

Mucocel vs ranulă - ce diferențe există

Deși mucocelul și ranula sunt afecțiuni asemănătoare, ambele implicând acumularea de mucus din cauza blocării sau a ruperii canalelor salivare, există diferențe importante între ele. 

Mucocelul apare cel mai frecvent la nivelul buzei inferioare, pe limbă sau pe obraji și are, de obicei, dimensiuni reduse, fără a provoca dureri semnificative. În schimb, ranula afectează în special glandele salivare situate sub limbă și se manifestă printr-o umflătură mai mare, care poate crea disconfort la vorbit sau înghițit.

Ambele leziuni au o consistență moale și un aspect translucid, însă ranula tinde să crească mai rapid și să devină mai deranjantă decât o formațiune chistică obișnuită. În unele cazuri, ranula se poate extinde dincolo de cavitatea orală, afectând și zona gâtului, ceea ce necesită intervenție chirurgicală specializată. De aceea, chiar dacă aceste leziuni nu sunt, de regulă, periculoase, ele trebuie evaluate de un medic stomatolog, pentru un diagnostic corect și pentru a preveni eventuale complicații.

Mucocel la copii

Mucocelul este una dintre cele mai frecvente leziuni orale întâlnite la copii și apare, de obicei, în urma unor mici traumatisme repetate, cum ar fi mușcatul accidental al buzei sau lovirea în timpul jocului. Deși poate părea îngrijorător, la prima vedere, mucocelul este o formațiune benignă, moale și translucidă, care, în multe cazuri, nu provoacă durere nici măcar celor mici. La copii, leziunea apare cel mai des pe buza inferioară și poate varia în dimensiune, fluctuând în timp.

Particularitatea la vârste mici este că leziunea se poate sparge și se poate reface rapid, ceea ce poate crea un ciclu de iritare și disconfort. De asemenea, copiii au tendința de a atinge sau de a mușca zona afectată, prelungind procesul de vindecare. 

Particularități ale mucocelului sinusal

Mucocelul sinusal este o afecțiune rară, dar importantă, care apare atunci când un sinus paranazal – cel mai frecvent, sinusul frontal sau maxilar – se umple cu mucus din cauza blocării canalului de drenaj. În timp, această acumulare de mucus poate determina presiune crescută în interiorul sinusului și remodelarea lentă a osului înconjurător. 

Spre deosebire de forma clasică de la nivelul cavității orale, mucocelul sinusal evoluează mai lent, dar poate cauza simptome precum senzația de presiune facială, congestia nazală, durerile de cap sau umflăturile vizibile în zona feței.

Particularitatea acestui tip de boală este că simptomele pot rămâne discrete mult timp, ceea ce întârzie adesea diagnosticul. În stadii avansate, forma sinusală poate afecta structurile învecinate, cum ar fi orbita oculară, ducând la tulburări de vedere sau la modificări ale poziției ochiului. De aceea, este esențial ca orice simptom persistent de congestie sinusală sau durere facială să fie investigat corespunzător de un medic specialist. 

Diagnosticarea mucocelului

Pentru a pune un diagnostic corect, medicul specialist va efectua mai multe examinări și investigații. Primul pas constă într-o discuție detaliată despre istoricul tău medical și un examen fizic atent al cavității bucale sau al zonei afectate.

În timpul examinării, medicul va căuta semne specifice, cum ar fi:

• o formațiune rotundă, nedureroasă, cu suprafață netedă;
• o culoare albăstruie sau transparentă a leziunii;
• o consistență moale și fluctuantă la palpare;
• localizarea tipică pe buza inferioară sau în alte zone cu glande salivare mici.

Pentru a confirma diagnosticul și a vedea cât de extins este chistul, medicul poate recomanda investigații imagistice:

• ecografia: arăta dacă formațiunea este un chist, precum și relația acestuia cu structurile din jur;
• tomografia computerizată (CT): oferă imagini detaliate ale leziunii și ale țesuturilor din jur;
  imagistica prin rezonanță magnetică (IRM): este utilă în special pentru chistul sinusal sau pentru cele care se extind în profunzime.

În unele cazuri, medicul poate decide să efectueze o biopsie prin aspirație cu ac fin, pentru a analiza lichidul din interiorul chistului. Această procedură presupune extragerea unei cantități mici de lichid, pentru examinare la microscop.

Este important ca medicul să facă diferența între mucocel și alte afecțiuni care pot arăta similar, cum ar fi chisturile dermice sau epidermice, lipoamele, fibroamele, hemangioamele sau tumorile glandelor salivare.

Analiza microscopică a țesutului îndepărtat chirurgical oferă diagnosticul final, evidențiind caracteristicile specifice ale acestei afecțiuni, cum ar fi prezența mucusului și lipsa unui epiteliu de căptușire adevărat.

👉 Un diagnostic corect este esențial pentru a înțelege mai bine cauza unui mucocel și a preveni posibile complicații. Consulta specialistii nostri ORL, pentru o evaluare completă și pentru a primi recomandări personalizate.

Tratamentul mucocelului

Tratamentul depinde de mărimea, localizarea și tipul de mucocel. Medicul va discuta cu tine despre cele mai bune opțiuni, ținând cont de situația ta specifică. Iată principalele metode de tratament disponibile:

Tratamentul conservator

Dacă nu ai simptome sau dacă intervenția chirurgicală este contraindicată, se poate opta pentru:

• administrarea de corticosteroizi intranazali;
• antibiotice pentru a preveni infecțiile;
• monitorizare regulată.

Tratamentul chirurgical endoscopic

Este, de obicei, cea mai bună opțiune pentru cazurile cu simptome. Principalele tehnici includ:

• marsupializarea endoscopică;
• drenajul și lărgirea ostiumului sinusal afectat;
• îndepărtarea completă a membranei chistului.

Abordul endoscopic este mai puțin invaziv, recuperarea este mai rapidă și rezultatele estetice sunt mai bune.

Pentru anumite tipuri de afecțiuni ale sinusurilor, se poate recomanda inclusiv chirurgia endoscopică funcțională a sinusurilor (FESS). Această procedură minim invazivă ajută la restabilirea drenajului normal și la ameliorarea simptomelor.

👉 Ești în căutarea unei soluții eficiente pentru tratamentele sinusale? FESS oferă o recuperare rapidă și o spitalizare scurtă. Programeaza-te la un chirurg ORL din cadrul Regina Maria.

Intervenții chirurgicale externe

Acestea sunt rezervate pentru cazurile grave sau cu extindere mare:

• frontoetmoidectomie Lynch-Howarth;
• realizarea de lambouri osteoplastice frontale;
• obliterarea sinusului frontal.

Terapii adjuvante

În unele cazuri, medicul poate recomanda:

• crioterapia (înghețarea leziunii) - pentru leziuni mici, superficiale;
• tratamentul cu laser (argon sau CO2);
• injecțiile cu corticosteroizi direct în leziune.

Dacă apar complicații, pot fi necesare intervenții suplimentare, cum ar fi decompresia orbitei sau un abord craniofacial combinat, dacă afecțiunea s-a extins la nivelul craniului.

Este important să discuți cu medicul despre avantajele și dezavantajele fiecărui tratament. Alegerea metodei optime se face în funcție de particularitățile fiecărui caz. După tratament, este esențial să mergi la controale regulate, pentru a depista din timp eventualele recidive. 

De ce să alegi Regina Maria?

• Expertiză medicală și echipe specializate - Regina Maria Dental Clinics pune accent pe excelența medicală, oferind acces la tratamente realizate de medici stomatologi cu specializări multiple. Echipele sunt formate din profesioniști cu experiență reală, care utilizează tehnologii de ultimă generație. Această expertiză generează, pentru pacient, liniștea și încrederea că este tratat cu seriozitate, într-un mediu sigur și profesionist.
• Îngrijire personalizată pentru toate vârstele - unul dintre pilonii esențiali ai rețelei Regina Maria este îngrijirea adaptată fiecărui pacient, indiferent că este vorba de copii, adulți sau seniori.
• Pacienții beneficiază de planuri de tratament personalizate și de abonamente dedicate, reflectând preocuparea constantă pentru nevoile individuale ale fiecăruia. Această grijă atentă aduce satisfacția că întreaga familie primește aceeași atenție și același profesionalism.
• Tehnologii moderne și precizie în tratamente - Regina Maria investește constant în cele mai noi tehnologii în stomatologie: microscoape dentare, scanere intraorale, radiologie digitală și soluții digitale avansate, pentru planificarea tratamentului. Utilizarea acestor tehnologii conferă pacienților un sentiment de siguranță, confort și încredere în calitatea actului medical.
• Acces facil și rețea națională - cu o rețea extinsă, de peste 20 de clinici stomatologice în întreaga țară și posibilitatea de programare online sau prin abonamente, Regina Maria promovează accesibilitatea și flexibilitatea. Pacienții au libertatea de a alege unde și când doresc să efectueze tratamentele, fără stres sau timp pierdut.
• Predictibilitate și prevenție prin abonamente dentare - prin abonamentele Dental Care Premium și Junior, pacienții au posibilitatea de a beneficia de servicii dentare acoperite complet sau parțial. Această abordare sprijină prevenția și controlul asupra sănătății orale, eliminând stresul provocat de costurile neprevăzute și oferind predictibilitate financiară și medicală.

👉 Vrei să îți gestionezi mai ușor sănătatea dentară? Află cum te ajuta abonamentele dentare să economisești timp și bani, beneficiind, în același timp, de îngrijire preventivă și de tratament personalizat.

Când este recomandat să mergi la stomatolog?

În multe cazuri, mucocelul poate părea o leziune minoră și nedureroasă. Cu toate acestea, este important să consulți medicul stomatolog pentru o evaluare corectă, mai ales dacă observi următoarele situații:

• Leziunea persistă mai mult de două săptămâni, fără semne de vindecare.
• Dimensiunea sa crește sau devine dureroasă.
• Apar dificultăți la masticație sau vorbire, din cauza localizării sau a volumului leziunii.
• Se produc episoade repetate de spargere și refacere a umflăturii.
• Există sângerări sau secreții neobișnuite în zona afectată.
• Apar mai multe leziuni simultan sau alte modificări ale mucoasei bucale.

Chiar dacă mucocelul nu este o urgență medicală, o consultație la timp te ajută să eviți complicațiile, să primești un diagnostic corect și, dacă este detectat suficient de timpuriu, să beneficiezi de un tratament simplu și eficient.

Prevenirea și îngrijirea post-tratament

Pentru a preveni apariția unui mucocel, este important să eviți factorii de risc și să ai obiceiuri sănătoase. Iată câteva recomandări:

• Evită să-ți muști sau să-ți sugi buza inferioară.
• Nu consuma alimente și băuturi foarte fierbinți.
• Menține o igienă orală bună.
• Tratează rapid orice infecție sau inflamație a cavității bucale.
• Evită traumatismele la nivelul mucoasei orale.

În cazul leziunii buzei, îngrijirea după tratament este foarte importantă pentru o vindecare bună și pentru a preveni reapariția. Urmează cu atenție sfaturile medicului și ține cont de următoarele:

• Folosește comprese reci în primele 24-48 de ore, pentru a reduce umflarea.
• Nu consuma alimente și băuturi fierbinți, în primele zile.
• Clătește gura cu apă sărată, de mai multe ori pe zi.
• Folosește o periuță de dinți moale, pentru a nu irita zona operată.
• Verifică regulat zona tratată și anunță medicul, dacă observi ceva neobișnuit.

Mergi la control conform indicațiilor medicului, pentru a te asigura că te vindeci corect și pentru a preveni eventualele complicații. Dacă te confrunți cu formațiuni chistice de mari dimensiuni sau dacă acestea reapar, medicul poate recomanda îndepărtarea chirurgicală a glandelor salivare mici din zona afectată, pentru a preveni reapariția. 

Respectând aceste măsuri de prevenire și urmând cu atenție sfaturile de după tratament, poți reduce semnificativ riscul de apariție sau de recidivă a mucocelului, asigurându-ți o sănătate orală bună pe termen lung.

Deși mucocelul este, în cele mai multe cazuri, o problemă minoră, monitorizarea atentă și intervenția la timp sunt esențiale pentru a preveni disconfortul și posibilele complicații. Dacă observi apariția unei leziuni care persistă la nivelul buzelor, al limbii sau al cavității orale ori experimentezi simptome de congestie facială sau durere sinusală, îți recomandăm să consulți un medic stomatolog ori un specialist ORL. 

Bibliografie:

Sinha, R., Sarkar, S., Khaitan, T., Kabiraj, A., & Maji, A. (2016). Nonsurgical Management of Oral Mucocele by Intralesional Corticosteroid Therapy. International journal of dentistry, 2016, 2896748. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5086369/
Nallasivam, K. U., & Sudha, B. R. (2015). Oral mucocele: Review of literature and a case report. Journal of pharmacy & bioallied sciences, 7(Suppl 2), S731–S733. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4606697/.
Bagher, S. M., Sulimany, A. M., Kaplan, M., & Loo, C. Y. (2018). Treating Mucocele in Pediatric Patients Using a Diode Laser: Three Case Reports. Dentistry journal, 6(2), 13. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6023325/
Godhi, B. S., Yurembam, S., et al. (2025). Advanced Management of Mucoceles: Clinical Perspectives and Modern Treatment Techniques. Turkish archives of pediatrics, 60(1), 103–105. Advance online publication. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11736831/
More, C. B., Bhavsar, K., Varma, S., & Tailor, M. (2014). Oral mucocele: A clinical and histopathological study. Journal of oral and maxillofacial pathology : JOMFP, 18(Suppl 1), S72–S77. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4211243/
Scribante, A., Pellegrini, M., et al. (2023). Oral Cavity Mucocele and Different Surgical Treatment Strategies: Is Laser Excision Effective? A Scoping Review. Applied Sciences, 13(22), 12327–12327. https://www.mdpi.com/2076-3417/13/22/12327
Capra, G. G., Carbone, P. N., & Mullin, D. P. (2012). Paranasal sinus mucocele. Head and neck pathology, 6(3), 369–372. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3422585/
Devars du Mayne, M., Moya-Plana, A., et al. (2012). Sinus mucocele: natural history and long-term recurrence rate. European annals of otorhinolaryngology, head and neck diseases, 129(3), 125–130. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22227069/