Cancerul pancreatic

Nu se cunoaste cu certitudine de ce apare cancerul pancreatic. Totusi, medicii au descoperit modul de formare a cancerului de acest tip. Boala debuteaza in momentul in care celulele din pancreas sufera o serie de mutatii la nivel de ADN. Acest ADN transmite celulei o serie de instructiuni, prin care ii „spune” care este rolul sau.

Aceste mutatii le transmit celulelor capacitatea de a se multiplica necontrolat. Aceasta acumulare de celule duce la formarea tumorii. In lipsa tratamentului, cancerul se raspandeste la vasele de sange, la organele din apropiere si la cele indepartate.

De cele mai multe ori, cancerul pancreatic se formeaza in ductele pancreasului; aceasta forma de cancer se numeste adenocarcinom pancreatic sau cancer pancreatic exocrin. In cazuri rare, cancerul se poate dezvolta in zona celulelor care produc hormoni.

Desi nu se stie cu exactitate cauza aparitiei cancerului pancreatic, cercetatorii au descoperit, totusi, o serie de factori de risc care cresc probabilitatea de aparitie a bolii. Acestia includ:

• Varsta - majoritatea cazurilor de cancer pancreatic sunt diagnosticate dupa varsta de 65 de ani, insa exista si cazuri de pacienti tineri.
• Fumatul- 25% din pacienti sunt sau au fost fumatori pe termen lung
• Obezitatea
• Diabetul
• Istoric de pancreatita sau inflamatia cronica a pancreasului ( creste riscul de adenocarcinom pancreatic)
• Consumul excesiv de alcool
• Dieta nesanatoasa : Aport ridicat de unt, grăsimi saturate, carne roșie și alimente procesate si aport redus de fructe și legume
• Ereditatea si mutațiile în anumite gene Majoritatea cancerelor pancreatice au mutatii somatice in genele KRAS (80%), p53 (50%) si p16, care sunt asociate cu controlul cresterii tumorale. Alte gene asociate cancerului pancreatic sunt CDKN2(90%) si DPC4/ Smad4 (50%). Sindroame genetice mostenite se asociaza cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului de pancreas:
• Pancreatita familiala, de obicei provocata de mutatii in gena PRSS1
• Sindromul Peutz-Jeghers, cauzat de defectele genei STK11. Acest sindrom este, de asemenea, legat de polipi in tractul digestiv si de alte tipuri de cancer.
• Sindromul ereditar de cancer de san si cancer ovarian, cauzat de mutatii in genele BRCA1 sau BRCA2;
• Sindrom familial de melanom moli multiplu atipic (FAMMM), provocat de mutatii in gena p16/CDKN2A si asociata cu melanoame cutanate si de ochi;
• Sindromul Lynch, cunoscut si sub numele de cancer colorectal ereditar non-polipoz (HNPCC), cel mai adesea cauzat de un defect in genele MLH1 sau MSH2;

Mai mult, datele existente arata ca o combinatie de trei factori creste riscul de cancer pancreatic mult mai mult decat factorii de risc luati separat. Acestia sunt fumatul, diabetul si o dieta nesanatoasa.

In primul stadiu al bolii, este foarte posibil ca simptomele sa fie absente sau nesesizabile. Atunci cand apar, semnele si simptomele cancerului pancreatic pot include:

• Mancarimea pielii;
• Durerea in partea superioara a abdomenului si in zona spatelui, care se poate agrava in momentul mesei sau atunci cand esti intins pe pat;
• Urina inchisa la culoare;
• Scaunul deschis la culoare, gras;
• Mancarimea pielii;
• Lipsa apetitului;
• Oboseala continua;
• Febra si frisoanele;
• Diareea sau constipatia;
• Balonarea;
• Aparitia de novo sau agravarea simptomelor diabetului.

Pe masura ce cancerul pancreatic progreseaza si in absenta tratamentului, pot aparea complicatii precum:

• Pierderea in greutate - exista mai multi factori care pot cauza pierderea in greutate. Slabirea poate aparea deoarece cancerul consuma resursele nutritive ale organismului. Mai mult, tratamentul pentru cancerul pancreatic poate cauza greata si varsaturi; prezenta tumorii pune presiune asupra stomacului. O alta posibilitate este faptul ca organismul nu poate digera eficient alimentele, deoarece pancreasul nu mai produce suficiente enzime digestive;
• Icterul - cancerul pancreatic poate impiedica bila produsa de ficat sa ajunga in intestin; drept urmare, apare icterul. Pielea se ingalbeneste, la fel si ochii, urina devine inchisa la culoare, iar fecalele au o culoare pala. Medicul poate recomanda introducerea unui stent, pentru a asigura deversarea bilei. Procedura poarta numele de colangiopancreatografie retrograda endoscopica (ERCP);
• Durerea - cresterea tumorii poate pune presiune asupra nervilor din abdomen, cauzand durere ce poate deveni severa. Analgezicele pot ajuta in aceasta situatie. De asemenea, chimioterapia poate reduce din dimensiunile tumorii si contribuie la reducerea durerii. In cazuri rare, doctorul poate recomanda o procedura ce presupune injectarea de alcool in nervii care controleaza durerea din abdomen. In urma acestei operatiuni, nervii nu mai trimit semnalul durerii la creier;
• Obstructia intestinala - cancerul pancreatic creste si formeaza o masa celulara care comprima prima parte a intestinului subtire (duodenul). Tumora poate bloca fluxul alimentelor digerate in stomac sa ajunga in intestin. Medicul poate recomanda introducerea unui stent, pentru a mentine intestinul subtire deschis. In unele cazuri, este nevoie de o interventie chirurgicala, pentru a atasa stomacul de o portiune inferioara a intestinului, care nu este blocata de cancerul pancreatic.

In functie de zona din pancreas afectata, exista mai multe tipuri de cancer pancreatic, respectiv cancerul pancreatic exocrin, care se imparte, la randul sau, in alte tipuri de cancer, si cancerul pancreatic endocrin, si el avand mai multe forme.

Cancerul pancreatic exocrin este cea mai frecventa forma de cancer de pancreas.

Principalele tipuri de cancer pancreatic exocrin sunt:

• Adenocarcinoame - incep in celulele glandelor din canalele pancreasului;
• Carcinom celular acinar - debuteaza in celulele care produc enzimele pancreatice;
• Cancer ampular - incepe in punctul de intersectie dintre canalul biliar si canalul pancreatic cu duodenul (ampula lui Vater)
• Carcinom adenosuamos;
• Carcinom cu celule scuamoase;
• Carcinom cu celule gigant.

De cealalta parte, cancerul pancreatic endocrin formeaza tumori neuroendocrine sau celule canceroase insulare. Apar in cazuri rare si includ:

• Insulinoame - debuteaza din celulele care produc insulina;
• Glucanoame - incep din celulele care produc glucagonul (un hormon secretat atunci cand glicemia are un nivel prea scazut);
• Gastrinoame - apar la nivelul pancreasului endocrin, pe fondul unei productii crescute de gastrina (o substanta care stimuleaza productia de acid clorhidric la nivelul stomacului);
• Somatostatinoamele - apar rar, atunci cand se secreta o cantitate prea mare de somatostatina;
• VIPoame - tumora se formeaza ca urmare a hipersecretiei peptidelor intestinale vasoactive.

Stadiul bolii se refera la cat de mult a patruns cancerul in organism. Pentru cancerul pancreatic, exista patru stadii, despre care poti afla mai multe mai jos.

Stadiul 1

Inseamna ca respectivul cancer se afla localizat complet in interiorul pancreasului si ca nu s-a raspandit la ganglionii limfatici. Acesta este impartit in:

- Stadiul 1A;
- Stadiul 1B;
In Stadiul 1A cancerul este complet in interiorul pancreasului si este mai mic de 2 cm. Nu exista cancer in ganglionii limfatici sau in alte zone din corp. In stadializarea TNM ( Tumora, Nodul (ganglion) limfatic, Metastaza), acesta corespunde cu T1, N0, M0.
In Stadiul 1B cancerul este complet in interiorul pancreasului dar este mai mare de 2 cm. Nu exista cancer in ganglionii limfatici sau in alte zone din corp. In stadializarea TNM, aceasta corespunde cu T2, N0, M0.

Stadiul 2

Stadiul 2 este impartit in:

• Stadiul 2A; In stadiul 2A cancerul a inceput sa se raspandeasca in tesuturile din apropiere care inconjoara pancreasul, respectiv  duoden sau  canalul biliar. insa nu exista prindere a vaselor mari de sange din apropiere sau raspandire in ganglionii limfatici. Aceasta inseamna ca, desi cancerul a avansat local, exista o sansa sa nu se fi raspandit in sistemele circulator sau limfatic. In stadializarea TNM, acesta corespunde cu T3, N0, M0.
• Stadiul 2B. In Stadiul 2B cancerul poate avea orice dimensiune si se poate sa se fi raspandit in tesuturile din jurul pancreasului, dar, important, se gaseste, de asemenea, in ganglionii limfatici din jur, insa nu si in vasele mari de sange. In stadializarea TNM, acesta corespunde cu T1, 2 sau 3, N1, M0.

Stadiul 3

Cancerul creste in afara pancreasului, cuprinzand vasele mari de sange din apropiere. Se poate sa se fi raspandit in ganglionii limfatici sau nu. Nu s-a raspandit in alte zone din corp. Medicul dumneavoastra il poate numi cancer avansat local.

Stadiul 4

Cancerul s-a raspandit in alte zone din corp cum ar fi ficatul sau plamanii. Medicul dumneavoastra il poate numi cancer avansat.

Medicul specialist va pune diagnosticul pe baza examenului fizic, a istoricului medical si a investigatiilor. In general, sunt recomandate una sau mai multe analize precum:

• Testele de imagistica - ofera o imagine completa a pancreasului. Pot fi folosite ecografia abdominala, radiografiile, tomografiile computerizate (CT), RMN (rezonanta magnetica) si, uneori, tomografia cu emisie de pozitroni (PET);
• Endoscopia – se vad imagini detaliate asupra pancreasului din interiorul abdomenului; Endoscopia este o procedura minim invaziva prin care medicul poate vizualiza si explora direct sistemul digestiv al pacientului cu ajutorul unui aparat special (endoscop), care are forma unui tub flexibil la capatul caruia se afla o sursa de lumina si o camera video miniaturizata. Ecoendoscopia (endoscopia ultrasonografica) este o extensie complexa a tehnicii endoscopice. Echipamentul medical utilizat pentru ecoendoscopie este un sistem ingenios care imbina proprietatile unui endoscop cu proprietatile unui ecograf deoarece are in plus un transductor ultrasonografic plasat in varful endoscopului, care poate explora structurile de la nivelul sistemului digestiv dar si organele adiacente acestuia, care in mod normal nu ar fi putut fi vizualizate (pancreas, glande suprarenale, etc).
• Biopsia - medicul poate lua o proba de tesut pancreatic, pentru a fi analizata la microscop. Biopsia se obtine fie prin punctie aspirativa prin piele cu ac fin, ghidata de CT sau direct din pancreas, endoscopic sib ghidaj ecografic.  fIn unele cazuri se practica  laparoscopia, adca prin incizie abdominala, efectuata cand pacientu este sedat, se introduce un sistem de camere care vizualizeaza interiorul abdomenului, pancreasul si se poate efectua biopsia de la nivelul tumorii identificate.
• Testele de sange - medicul poate testa sangele pentru anumiti markeri tumorali, proteine eliminate de celulele canceroase din pancreas. Cel mai cunoscut marker testat in cancerul pancreatic este CA19-9. Acest test de sange poate oferi indicii daca organismul raspunde la tratament. Unele persoane nu au un nivel ridicat al acestei proteine, astfel ca analiza nu este mereu concludenta.
• Testele genetice se efectueaza in cazul formelor ereditare a cancerului, a sindroamelor familiale asociate cu cancer pancreatic sau pentru efectuarea unui tratament chimioterapic tintit, in functie de mutatiile genetice ale celulelor canceroase.
• Examenul histopatologic pune diagnosticul de exactitate privind tipul tumorii. Pentru gradul de extindere al tumorii se folosesc, in general, testele imagistice avansate ( CT cu substanta de contrast, RMN, etc).

Tratamentul pentru cancerul de pancreas depinde de stadiul bolii si de locatia sa, precum si de starea generala de sanatate. Obiectivul este eliminarea cancerului, daca este posibil. Daca boala este in stadiu avansat, tratamentul ajuta la imbunatatirea calitatii vietii si previne raspandirea cancerului la alte organe si aparitia complicatiilor.

In general, tratamentul poate include interventia chirurgicala, chimioterapia, radiatiile sau o combinatie intre acestea. Mai jos, poti afla mai multe detalii despre fiecare in parte.

Interventia chirurgicala

Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale, pentru a elimina cancerul de pancreas:

• Operatie pentru tumorile situate in „capul” pancreasului (duodenopancreatectomie)- interventia consta in eliminarea capului pancreasulu, a vezicii biliare, duodenului, si a ganglionilor limfatici din apropiere. Uneori, se elimina o parte a colonului si/sau a stomacului. Mai apoi, chirurgul leaga stomacul, pancreasul si intestinele, pentru a permite digestia;
• Operatie pentru tumorile situate in corpul pancreasului si in „coada” (partea inferioara) - poarta numele de pancreatectomie distala si este posibil sa fie necesara eliminarea splinei (splenectomie);
• Operatie pentru a indeparta pancreasul - in unele cazuri, medicul poate propune eliminarea pancreasului (pancreatectomie totala). Poti duce o viata normala fara pancreas, insa va trebui sa iei insulina si enzime pentru tot restul vietii;
• Operatie pentru tumorile care afecteaza vasele de sange din apropierea pancreasului - este de preferat mai ales pentru persoanele care nu sunt eligibile pentru alte forme de interventie. In timpul procedurii, vasele de sange sunt indepartate si inlocuite cu unele artificiale.

Orice tip de interventie asupra pancreasului aduce cu sine un risc de sangerare si infectie. Dupa operatie, unele persoane au greata si varsaturi, daca stomacul are dificultati la golire. Recuperarea poate necesita cateva zile in spital, imediat dupa interventie, si odihna la domiciliu, care poate dura cateva saptamani sau chiar luni.

Chimioterapia

Chimioterapia ajuta la eliminarea celulelor canceroase. Medicul injecteaza medicamentul, dar acesta poate fi luat si oral. Este posibila administrarea unui singur medicament sau a unei combinatii de medicamente. In cazul in care cancerul s-a raspandit in alte regiuni ale corpului, chimioterapia ajuta la prevenirea evolutiei sale, contribuie la reducerea simptomelor si prelungeste durata de viata.

Radioterapia

Radioterapia foloseste unde radio radiatii ionizante pentru a distruge celulele canceroase. Acestea pot fi recomandate inainte sau dupa interventia chirurgicala, fiind frecvent combinate cu alte forme de tratament, precum chimioterapia. De asemenea, chimioterapia si radioterapia sunt indicate, daca nu este posibila interventia chirurgicala.

Daca este descoperit intr-un stadiu incipient (stadiile I sau II) si este posibila indepartarea chirurgicala a tumorii, rata de supravietuire la cinci ani este de aproximativ 27%.

In cazul in care cancerul s-a raspandit pana la tesuturile sau organele invecinate, rata de supravietuire la cinci ani este de 11%. Daca boala a ajuns pana la ficat, plamani sau oase, rata de supravietuire la cinci ani este de aproximativ 3%.

Rata de supravietuire defineste procentul de persoane, cu acelasi tip de cancer si in acelasi stadiu al bolii, care traiesc dupa un anumit interval de timp de la diagnosticare. Numarul nu indica exact durata de viata, ci ajuta sa puna in perspectiva gradul de succes al tratamentului, in functie de forma bolii.

Nu exista modalitati de prevenire a cancerului pancreatic, insa se pot lua masuri pentru a reduce riscul de imbolnavire. Mai jos sunt cateva recomandari in acest sens:

• Renunta la fumat - daca nu poti renunta de unul singur, vorbeste cu doctorul. Acesta iti poate propune terapie de inlocuire a nicotinei si alte medicamente;
• Mentine o greutate sanatoasa - daca este necesar sa pierzi in greutate, alege sa imbini sportul moderat cu alimentatia sanatoasa. Evita dietele restrictive;
• Mergi la un consult genetic, daca ai rude apropiate care au sau au avut cancer pancreatic;
• Redu consumul de alcool - consumul excesiv de alcool creste riscul de pancreatita si poate contribui la aparitia cancerului pancreatic.

Cancerul pancreatic este una dintre cele mai severe forme ale bolii. Desi nu poti preveni imbolnavirea, poti lua masuri pentru a reduce factorii de risc controlabili, precum obezitatea, fumatul sau diabetul.