Informatii utile pentru pacientii cu boli hepatice

Un pacient corect informat poate tine sub control hepatita cronica virala si poate preveni complicatiile hepatice pe termen lung ale acesteia (ciroza hepatica, carcinomul hepatocelular).

Tratamente antivirale disponibile: eficienta si efecte adverse
Masuri de protectie necesare
Regim alimentar
Activitate fizica
Preventia transmiterii de la mama la fat
Preventia transmiterii in cuplu
  • Prin sange infectat
  • Prin contact sexual neprotejat
  • De la mama la fat

Hepatita cronica evolueaza in timp catre ciroza hepatica si cancer hepatic. Exista si o serie de complicatii extrahepatice asociate infectiei cu VHB si VHC, cum ar fi crioglobulinemia mixta esentiala, tiroidita autoimuna, limfoame maligne non-hodgkiniene indolente cu celula B, unele boli autoimune etc. Tratamentul antiviral eficient si adecvat previne si aceste complicatii extrahepatice.  

  • Analize de laborator: ALT, AST, Bilirubina, GGT, Electroforeza proteinelor, alfa-fetoproteina (AFP)
  • Identificare co-infectie cu VHD: un pacient caruia i se identifica un marker de infectie cu VHB trebuie sa i se efectueze obligatoriu si markerii pentru infectie cu VHD  - AgVHD, Ac anti-VHD de tip IgM si Ac anti-VHD de tip IgG
  • La fiecare 6 luni ecografie abdominala
    • Elastografie (Fibroscan) pentru stabilirea grafului de fibroza hepatica si stadializarea bolii
    • Ecografie cu substanta de contrast pentru identificarea nodulilor hepatici (diagnostic precoce cancer hepatic)
  • Fibromax anual
  • Fructe proaspete: mere, pere, banane, portocale, struguri, etc.
  • Legume: cartofi, fasole verde sau uscata, varza, rosii, castraveti, ardei, etc
  • Cereale: orez, grau, porumb
  • Carne: pui, vita, peste sau porc (carne slaba degresata)
  • Lactate: lapte, iaurt, branza proaspata, 2-3 oua/saptamana
  • Grasimi: unt, ulei
  • Trebuie evitate: alcoolul, afumaturile, mezelurile, carnea grasa, prajelile, condimentele iuti, E-urile, conservantii si colorantii alimentari
  • Scade scorul de necro-inflamatie din ficat
  • Scade in timp gradul de fibroza hepatica
  • Incetineste progresia bolii
  • Reduce riscul de dezvoltare a carcinomului hepatocellular
  • Reduce riscul de aparitie a complicatiilor extrahepatice asociate infectiei cu VHB
  • Asigura o supresie sustinuta a replicarii virale, obiectivata prin obtinerea si mentinerea nedetectabilitatii viremiei VHB pe durata tratamentului, ceea ce inseamna absenta contagiozitatii pacientului si absenta riscului de evolutie a bolii hepatice 

Entecavirul (ETV) este un antiviral activ asupra VHB, cu potenta antivirala inalta si cu bariera de rezistenta inalta, motiv pentru care riscul de aparitie a mutatiilor de rezistenta la ETV este foarte redus (sub 1%).

Se recomanda un comprimat de 0,5 mg Entecavir o data pe zi, cu sau fara alimente. Este foarte important ca pacientul sa aiba o buna aderenta la tratament pe termen lung si sa nu piarda nicio doza. In cazul in care pacientul uita sa ia o doza, se recomanda administrarea acesteia cat mai curand posibil. Daca ora este apropiata de urmatoarea doza, nu mai trebuie luata doza uitata, se va lua doza urmatoare la timpul potrivit.

La pacientii cu ciroza hepatica cu VHB si la cei pretratati cu lamivudina, doza recomandata de entecavir este dubla (1 mg/zi).

In general, tratamentul cu Entecavir este bine tolerat de pacienti. Cu toate acestea, pot aparea rareori urmatoarele efecte adverse:

  • Insomnie sau somnolenta
  • Ameteli, dureri de cap
  • Varsaturi, greata, diaree, indigestie
  • Eruptii
  • Oboseala

Medicamentul nu trebuie utilizat in timpul sarcinii, cu exceptia cazurilor in care este absolut necesar.

Informatii pentru pacientii cu hepatita C cu tratament antiviral fara interferon

Pacientii diagnosticati cu infectie cu VHC trebuie sa fie indrumati cat mai repede posibil catre medicul specialist infectionist sau gastroneterolog, pentru o evaluare completa atat din punct de vedere hepatic, cat si virusologic. In urma acestui bilant se va putea stabili daca pacientul intruneste criteriile protocolului CNAS de tratament gratuit cu noile molecule antivirale active pe VHC, cunoscute sub numele de “DAA” sau “Interferon-free”.
Daca aceste criterii sunt indeplinite, atunci medicul infectionist sau gastroenterolog va introduce dosarul pacientului in aplicatia CNAS, in vederea avizarii terapiei.
Pentru reusita tratamentului, prima conditie este ca medicamentele sa fie luate zilnic, obligatoriu la ora fixa, in timpul mesei si cu respectarea stricta a dozei si a numarului de prize pe zi. Pacientul trebuie sa inghita comprimatele intregi
 
(adica, nu trebuie sa le mestece, sa le sparga sau sa le dizolve). Este foarte important ca pacientul sa aduca de la medicul de familie o scrisoare medicala in care sa fie mentionate toate celelalte boli de care sufera si toate celelalte medicamente pe care le ia concomitent si in mod cronic. Medicul infectionist sau gastroenterolog trebuie sa studieze site-ul de interactiuni medicamentoase pentru a vedea daca medicamentele pe care pacientul le ia in mod cronic pot sau nu sa fie administrate concomitent cu medicatia antivirala.
La controlul lunar si la sfarsitul tratamentului, trebuie inmanate medicului curant (prescriptor) cutiile si foliile goale ale medicamentelor, pentru ca acesta sa poata confirma ca medicamentele prescrise au fost luate in proportie de 100%.
Pe toata durata tratamentului este important sa tii legatura permanent cu medicul curant.
 

In timpul tratamentului, trebuie:

  • Sa nu consumi alcool
  • Sa nu bei ceaiuri (ceaiul de sunatoare este strict contraindicat)
  • Sa nu iei alte medicamente in afara celor stabilite de catre medicul curant, care iti monitorizeaza tratamentul hepatitei C
  • Sa nu consumi usturoi si grapefruit
  • Sa folosesti mijloace contraceptive si sa continui inclusiv timp de 6 luni dupa incheierea tratamentului (risc de malformatii grave la fat)

Daca ai hepatita B si esti insarcinata, copilul tau poate fi protejat impotriva transmiterii materno-fetale a infectiei VHB!

  1. Fiecare gravida cu infectie cu VHB va fi indrumata de catre medicul obstetrician care monitorizeaza sarcina cat mai devreme posibil catre un consult de boli infectioase, in vederea stabilirii unei strategii personalizate de profilaxie a transmiterii materno-fetale a infectiei VHB. 
  2. Este nevoie de o colaborare interdiciplinara pe tot parcursul sarcinii intre obstetrician, infectionist, neonatolog si medicul de laborator (virusolog).
  3. In functie de nivelul viremiei VHB la gravida in ultimul trimestru de sarcina, echipa multidisciplinara va decide daca este nevoie de administrarea unui tratament antiviral gravidei in ultimele saptamani de sarcina.
  4. Se recomanda nasterea prin operatie cezariana programata si in functie de nivelul viremiei VHB in ultimul trimestru de sarcina.
  5. Echipa multidiciplinara va face recomandari legate de riscul transmiterii prin laptele matern.    
  6. Dupa nasterea copilului, medicul neonatolog va incepe imediat preventia hepatitei B, prin administrarea la fat in prima zi dupa nastere, in locuri anatomice diferite, a primei doze de vaccin anti-VHB si a imunoglobulinelor specifice anti-HBs. 

DA. Virusul hepatitic B poate fi transmis copilului, in special in timpul nasterii naturale pe cale vaginala si mai putin in timpul nasterii prin operatie cezariana.

Daca bebelusul este infectat la nastere cu virusul hepatitic B, in 90% din cazuri exista riscul ca el sa dezvolte o infectie cronica cu VHB, care din pacate va avea o evolutie rapida catre ciroza hepatica in primii ani de viata.

DA. Majoritatea expertilor in domeniu recomanda nasterea prin operatie cezariana. Imediat dupa nastere, medicul neonatolog va incepe profilaxia hepatitei B la nou-nascut, care consta in administrarea concomitenta, dar in locuri anatomice diferite, a primei doze de vaccin anti-VHB si a imunoglobulinelor anti-HBs (doza va fi calculata in functie de greutatea copilului la nastere). In felul acesta, pana cand copilul va sintetiza un titru protector de anticorpi anti-HBs post-vaccinare, el va fi protejat de catre anticorpii anti-HBs continuti in imunoglobulinele anti-HBs.

Efectul de protectie este cu atat mai mare cu cat tratamentul se face mai din timp, respectiv in primele 12 ore dupa nastere si nu mai tarziu de 24 de ore de la nastere!

Pentru a aplica toate aceste masuri de preventie este imperios necesar sa se cunopasca inca de la inceputul sarcinii statutul gravidei fata de infectia cu VHB si VHC. Practic la primul bilant din sarcina gravidei trebuie sa i se recomande efectuarea urmatorilor markeri serologici pentru VHB, VHC si HIV: AgHBs, Ac HBs, Ac HBc totali, Ag HBe, Ac HBe, Ac HCV, serologie HIV.

Dupa incheierea schemei de vaccinare, la 1-4 luni de la ultima doza, medicul pediatru va face un test serologic din sange (Ag HBs si Ac anti HBs) pentru a verifica daca bebelusul este infectat cu VHB sau daca este protejat (are un titru protector de anticorpi anti-HBs postvaccinal).

Asigura-te ca vei reveni la control pentru acest test important!

Daca viremia VHB in ultimul trimiestru de sarcina este redusa si daca se aplica nou-nascutului toate masurile de preventie mentionate mai sus, nu vei transmite hepatita B copilului prin laptele matern si vei putea alapta.

In situatii particulare, in care viremia VHB materna in ultimul trimestru de sarcina este inalta si daca nu au fost aplicate correct toate masurile de protectie mentionate mai sus, este mai prudent sa recomandam mamei sa se abtina de la a alapta. 

Este bine sa intelegi ca boala nu se transmite prin intermediul farfuriilor, paharelor sau ustensilelor de gatit. Nici prin stranut sau tuse. Copilul este in siguranta daca il tii in brate, il imbratisezi sau il saruti.

Este insa nevoie sa se evite contactul dintre sangele persoanei infectate cu VHB cu pielea/mucoasele copilului. Se recomanda evitarea utilizarii in comun in cadrul familiei a unor obiecte/instrumente de toaleta care ar putea fi contaminate cu sange infectat (forfecute de unghii, lame de ras, periute de dinti etc).

Documentele necesare pentru intocmirea dosarului de tratament fara interferon, pentru pacientii cu hepatita cronica virala, conform ultimului Protocol CNAS sunt:

  1. “Consimtamant informat” si “Angajament privind calitatea de asigurat” – completate de pacient
  2. Rezultatul viremiei VHC si al Fibromax efectuate pe voucher gratuit (in original)
  3. Ecografie abdominala (cu parafa si semnatura in original)
  4. Endoscopie digestiva superioara (cu parafa si semnatura in original)
  5. Rezultatul analizelor (cu parafa si semnatura in original)*: Hemoleucograma, INR, albumina serica, bilirubina totala, alfa-fetoproteina, creatinina - valabile 3 luni + AgHBs, Ac anti HBc, Ac anti-HIV - valabile 12 luni
  6. Avizul medicului specialist pentru pacientii care au si alte boli (in original)*
  7. Copie dupa buletin*
  8. Cupon de pensie/adeverinta de salariat in original/ adeverinta de asigurat de la CAS - dupa caz
  9. Toate documentele medicale anterioare (analize, ecografii, bilete de iesire din spital, scrisori medicale)
  10. Atunci cand dosarul este complet, pentru emiterea primei retete, este nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie

*Punctele 5 si 6, 7 pot fi inlocuite de biletul de externare semnat de medicul specialist gastroenterolog. Daca analizele pentru infectia virala B sunt pozitive, sunt necesare: Ac anti VHD, ADN VHB

De mentionat ca acest protocol s-a incheiat la 30 iunie 2018 si acum se asteapta urmatorul protocol, ale carui criterii de includere si excludere ar putea fi modificate fata de protocolul precedent.

CAS asigura pentru pacientii cronici inclusi in Programele nationale de tratament o singura consultatie gratuita pe luna - consultatia la care se elibereaza reteta.

Vreau mai multe informatii

Image CAPTCHA

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate