Resorbția osoasă a maxilarului: care sunt cauzele și tratamentul recomandat?

Ce trebuie să știi despre resorbția osoasă:

• Resorbția osoasă este procesul prin care țesutul osos este distrus și descompus de către celulele specializate numite osteoclaste, iar mineralele (în special calciul și fosforul) sunt eliberate în sânge.
• Cauza principală: Lipsa stimulării osului maxilar după extracția unui dinte declanșează un proces natural de atrofiere (topire) a acestuia.
• Soluții moderne există: Chiar și în cazuri severe de atrofie osoasă, tratamente precum adiția de os sau implanturile zigomatice pot restabili funcționalitatea și estetica zâmbetului.
• O igienă orală riguroasă, controale periodice la medicul stomatolog și înlocuirea rapidă a dinților pierduți sunt cei mai importanți pași pentru a preveni pierderea osoasă.

Acest articol explică în detaliu procesul de resorbție osoasă, de la definiție și cauze, până la opțiunile de tratament și prevenție, oferind o perspectivă completă asupra acestei afecțiuni.

• Ce este resorbția (atrofia) osoasă a maxilarului?
• Care sunt principalele cauze ale resorbției osoase?
• Care sunt simptomele atrofiei osoase?
• Tipuri de pierdere osoasă în maxilare
• Diagnostic și evaluare pentru resorbția osoasă
• Tratament resorbție osoasă: opțiuni eficiente pentru oase și dinți
• Prevenția pierderii osoase
• Când să mergi la medic și ce specialiști te pot ajuta?
• Întrebări frecvente despre resorbția osoasă

Ce este resorbția (atrofia) osoasă a maxilarului?

Resorbția osoasă, cunoscută și ca atrofie osoasă, este procesul prin care osul maxilar sau mandibular își pierde din volum și densitate. Acest fenomen apare cel mai frecvent după pierderea unuia sau mai multor dinți, deoarece osul alveolar, care susținea rădăcinile acestora, nu mai este stimulat și începe să se „topească” treptat.

Corpul uman funcționează pe principiul „folosește-l sau îl pierzi”. Când un dinte este prezent, forțele masticatorii sunt transmise prin rădăcina sa către os, stimulându-l să se mențină puternic și dens. Odată ce dintele este extras, această stimulare dispare. Organismul percepe osul din zona respectivă ca fiind inutil și începe să îl resoarbă, redistribuind mineralele în alte părți ale corpului unde sunt mai necesare. Acest proces natural, deși eficient din punct de vedere biologic, are consecințe negative semnificative pentru sănătatea orală pe termen lung.

Densitatea osoasă explicată pe înțelesul tuturor

Densitatea osoasă se referă la cantitatea de țesut osos (minerale, în principal calciu și fosfor) prezentă într-un anumit volum de os. Imaginați-vă un burete: un burete dens are pereți groși și pori mici, fiind robust, în timp ce un burete poros are pereți subțiri și găuri mari, fiind fragil. Similar, un os cu densitate mare este puternic și rezistent, în timp ce unul cu densitate scăzută este vulnerabil la fracturi și la procesul de resorbție.

Menținerea unei densități osoase optime la nivelul maxilarelor este crucială pentru susținerea dinților naturali și pentru succesul tratamentelor cu implanturi dentare.

Atunci când densitatea scade, osul devine mai moale și mai subțire, incapabil să ofere o fundație stabilă pentru un implant. Factori precum vârsta, genetica, stilul de viață și anumite afecțiuni medicale, cum ar fi osteoporoza, pot influența negativ densitatea osoasă la nivelul întregului corp, inclusiv la nivelul maxilarelor.

Care sunt principalele cauze ale resorbției osoase?

Cea mai frecventă și importantă cauză a resorbției osoase este pierderea dinților. Pe lângă aceasta, există și alți factori care pot accelera sau contribui la acest proces:

• Boala parodontală (parodontoza): Aceasta este o infecție cronică a gingiilor care, netratată, distruge progresiv țesuturile de suport ale dintelui, inclusiv osul alveolar. Bacteriile prezente în placa bacteriană duc la inflamație cronică, ceea ce determină organismul să distrugă osul din jurul dinților.
• Protezele dentare mobile neadaptate: Protezele care nu se potrivesc corect pot exercita presiuni anormale și neuniforme asupra crestei osoase, accelerând procesul de atrofiere.
• Traumatismele dentare: Un accident care duce la pierderea unui dinte sau la lezarea osului poate iniția procesul de resorbție.
• Anumite afecțiuni medicale: Osteoporoza, o boală care slăbește oasele la nivelul întregului corp, poate afecta și oasele maxilare, crescând riscul de resorbție.
• Infecțiile și tumorile: Chisturile sau tumorile localizate la nivelul maxilarului pot distruge țesutul osos.

Osteoporoza și resorbția osoasă: legătura dintre pierderea de masă și fragilitate

Osteoporoza este o afecțiune sistemică a scheletului, caracterizată prin scăderea densității osoase și deteriorarea microarhitecturii țesutului osos, ceea ce duce la o creștere a fragilității osoase și a riscului de fracturi. Deși afectează în principal oasele lungi (șold, coloană vertebrală), legătura dintre osteoporoză și sănătatea orală este tot mai evidentă.

Studiile au arătat că femeile cu osteoporoză prezintă un risc mai mare de a suferi de resorbție osoasă la nivelul maxilarelor. Densitatea minerală osoasă scăzută la nivelul întregului corp se corelează adesea cu o densitate scăzută și la nivelul osului alveolar. Aceasta înseamnă că pacienții cu osteoporoză pot pierde dinții mai ușor din cauza bolii parodontale și pot avea rezultate mai puțin predictibile în cazul tratamentelor cu implanturi dentare, din cauza calității slabe a osului.

Care sunt simptomele atrofiei osoase?

Resorbția osoasă este adesea un proces insidios, care nu provoacă durere în stadiile incipiente. Simptomele devin evidente abia atunci când pierderea osoasă este deja semnificativă.

Printre semnele și simptomele care pot indica o atrofie osoasă se numără:

• Modificări ale fizionomiei: Fața poate căpăta un aspect îmbătrânit, cu buze subțiate și un profil concav, din cauza pierderii suportului osos.
• Instabilitatea protezelor dentare: Protezele devin largi și se mișcă, deoarece creasta osoasă pe care se sprijină s-a micșorat.
• Dificultăți la masticație și vorbire: Alinierea incorectă a maxilarelor poate afecta funcționalitatea.
• Dureri la nivelul articulației temporo-mandibulare (ATM): Modificările structurale pot duce la disconfort sau durere.
• Mobilitate dentară: Dinții vecini zonei edentate (fără dinți) pot începe să migreze sau să devină mobili.
• Retracție gingivală: Gingia se retrage, expunând o parte mai mare din dinte.

Tipuri de pierdere osoasă în maxilare

Atrofia osoasă la nivelul maxilarelor poate fi clasificată în funcție de direcția și extinderea pierderii. Înțelegerea tipului de resorbție este esențială pentru planificarea corectă a tratamentului.

Diagnostic și evaluare pentru resorbția osoasă

Diagnosticul corect și evaluarea precisă a cantității și calității osului sunt pași critici înaintea oricărui tratament. Medicul stomatolog sau chirurgul oro-maxilo-facial utilizează o combinație de examinare clinică și imagistică avansată.

Evaluarea începe cu o examinare clinică, în care medicul palpează creasta osoasă și evaluează starea gingiilor și a dinților restanți. Însă, pentru o imagine completă, sunt esențiale investigațiile radiologice. 

Radiografia panoramică (OPG) oferă o vedere de ansamblu a ambelor maxilare, dar cea mai precisă metodă de evaluare este tomografia computerizată cu fascicul conic (CBCT). Aceasta oferă imagini 3D detaliate ale structurilor osoase, permițând medicului să măsoare cu exactitate înălțimea, lățimea și densitatea osului și să planifice în detaliu intervențiile chirurgicale, cum ar fi inserarea implanturilor sau procedurile de adiție osoasă.

Tratament resorbție osoasă: opțiuni eficiente pentru oase și dinți

Din fericire, medicina dentară modernă oferă soluții eficiente chiar și pentru cazurile avansate de resorbție osoasă. Scopul tratamentului este de a reconstrui volumul osos pierdut pentru a crea o fundație solidă pentru dinți sau implanturi.

Opțiunile de tratament variază în funcție de severitatea atrofiei:

Adiția de os (augmentarea osoasă) 

Aceasta este cea mai comună procedură. Implică adăugarea de material de grefă osoasă (care poate fi os propriu al pacientului, os de la donator, de origine animală sau sintetic) în zona unde osul este deficitar. Cu timpul, organismul integrează acest material și formează os nou.

Sinus lift (ridicarea membranei sinusale)

Este o procedură specifică pentru maxilarul superior, în zona posterioară, unde osul este subțire din cauza prezenței sinusurilor maxilare. Membrana sinusală este ridicată cu grijă, iar spațiul creat este umplut cu material de adiție osoasă, permițând inserarea ulterioară a implanturilor.

Implanturi scurte sau înguste

În cazuri de resorbție moderată, se pot folosi implanturi speciale, cu dimensiuni reduse, care se pot adapta la cantitatea de os existentă.

Implanturile zigomatice

Sunt recomandate pacienților care au pierdut dinții și suportul osos în zona maxilarului din cauze medicale, cum ar fi traumatismele, cancerul sau resorbția osoasă severă. 

Implanturile zigomatice sunt dispozitive medicale utilizate în chirurgia maxilo-facială pentru a înlocui dinții pierduți la pacienții care prezintă insuficiență osoasă în zona maxilarului superior. Acestea sunt plasate în osul zigomatic (osul pomeților), oferind o soluție eficientă pentru cazurile de atrofie osoasă severă. 

Beneficii

• Soluție avansată: Potrivită pentru pierderea osoasă severă.
• Tratament fără durere: Sub sedarea conștientă realizată de către medicul specialist ATI.
• Vindecare mai rapidă: Mulțumită tehnologiei PRGF Endoret.
• Garanția acceptării implantului: 99% rată de succes de la prima intervenție și 100% cazuri rezolvate pentru peste 100.000 de pacienți

Pentru mai multe informații și pentru a programa o consultație, vizitează pagina oficială a implanturilor zigomatice de la Regina Maria Dental Clinics. Dacă ai nevoie de informații suplimentare sau de asistență în alegerea unui plan de tratament, nu ezita să ne contactezi.

📞 Contact Center: 021 9777 

Disponibil în orice rețea națională, fixă sau mobilă. Programul de lucru poate varia; te rugăm să verifici disponibilitatea în timpul orelor de program.

📅 Programare online

Poți solicita o programare completând formularul disponibil pe pagina oficială Regina Maria Dental Clinics. 

Managementul periimplantitei și al parodontozei 

Prevenirea resorbției osoase nu se oprește după inserarea unui implant. La fel cum boala parodontală (parodontoza) afectează osul din jurul dinților naturali, periimplantita este o afecțiune inflamatorie care afectează țesuturile din jurul implanturilor dentare, ducând la pierderea osului de suport și, în final, la eșecul implantului.

Managementul eficient al acestor afecțiuni este crucial. Acesta implică o igienă orală impecabilă acasă (periaj corect, folosirea aței dentare speciale pentru implanturi, duș bucal) și vizite regulate la medicul stomatolog pentru igienizări profesionale. Tratamentul parodontozei și al periimplantitei în stadii incipiente poate stopa progresia bolii și poate preveni pierderea osoasă suplimentară. În cazuri avansate, pot fi necesare intervenții chirurgicale pentru a curăța suprafața implantului și pentru a regenera osul pierdut.

Prevenția pierderii osoase

Cea mai bună strategie este întotdeauna prevenția. Menținerea sănătății osului maxilar pe termen lung depinde de câteva acțiuni cheie.

Măsurile esențiale de prevenție includ:

• Înlocuirea rapidă a dinților pierduți: Inserarea unui implant dentar la scurt timp după o extracție este cea mai eficientă metodă de a preveni resorbția osoasă, deoarece implantul preia rolul rădăcinii dintelui și continuă să stimuleze osul.
• Igienă orală riguroasă: Prevenirea bolii parodontale, prin periaj corect, folosirea aței dentare și controale periodice, este fundamentală.
• Controale stomatologice regulate: Vizitele la medicul stomatolog de cel puțin două ori pe an permit depistarea precoce a oricăror probleme care ar putea duce la pierdere osoasă.
• Un stil de viață sănătos: O dietă echilibrată, bogată în calciu și vitamina D, și renunțarea la fumat contribuie la menținerea sănătății la nivelul întregului corp.

Când să mergi la medic și ce specialiști te pot ajuta?

Ar trebui să consulți un medic stomatolog dacă observi oricare dintre simptomele menționate anterior, cum ar fi mobilitatea dinților, instabilitatea protezei sau dacă ai suferit recent o extracție dentară și te gândești la opțiunile de înlocuire. Un diagnostic precoce este esențial.

În funcție de complexitatea cazului tău, vei fi ghidat către specialistul potrivit. Echipa medicală poate include:

• Medicul stomatolog generalist: Pentru diagnosticul inițial și planul de tratament.
• Chirurgul oro-maxilo-facial (OMF): Specialistul care realizează intervențiile chirurgicale complexe, precum adițiile de os, sinus lift-ul și inserarea implanturilor zigomatice.
• Parodontologul: Specialistul în tratarea bolilor gingivale și a țesuturilor de suport ale dinților.
• Proteticianul: Specialistul care se ocupă de realizarea lucrărilor protetice finale pe implanturi.

Echipa face diferența! La Regina Maria Dental Clinics beneficiezi de o abordare multidisciplinară, unde specialiști de top colaborează pentru a-ți oferi cel mai bun plan de tratament. Vezi echipa noastră de medici stomatologi!

Pașii de urmat

În final, iată care sunt pașii concreți pe care îi poți urma pentru a-ți proteja sănătatea osoasă și dentară:

1. Evaluează-ți situația: Te confrunți cu dinți lipsă, proteze instabile sau ai fost diagnosticat cu boală parodontală? Identifică dacă te afli într-o categorie de risc.
2. Programează o consultație: Nu amâna vizita la medicul stomatolog. O evaluare profesională, inclusiv o radiografie panoramică sau un CBCT, este esențială pentru a verifica starea osului tău maxilar.
3. Discută opțiunile de tratament: Dacă ai dinți lipsă, întreabă medicul despre beneficiile înlocuirii lor cu implanturi dentare pentru a preveni resorbția osoasă. Dacă atrofia este deja instalată, informează-te despre soluțiile de reconstrucție osoasă sau despre alternativele precum implanturile zigomatice.
4. Îmbunătățește-ți rutina de îngrijire orală și respectă programările pentru igienizări profesionale pentru a preveni afecțiunile care duc la pierdere osoasă.

Poți afla mai multe detalii despre prevenție și în articolul: Ghid practic pentru o igienă orală corectă.

Întrebări frecvente despre resorbția osoasă

Cum afectează resorbția osoasă tratamentele stomatologice?

Resorbția osoasă complică majoritatea tratamentelor stomatologice, în special cele protetice. Lipsa unui suport osos adecvat face imposibilă inserarea implanturilor dentare standard, necesită proceduri suplimentare de augmentare osoasă (care cresc durata și costul tratamentului) și compromite stabilitatea și retenția protezelor mobile.

Poate fi atrofia osoasă reversibilă?

Procesul de resorbție osoasă în sine nu este reversibil în mod natural. Odată ce osul s-a pierdut, el nu se va regenera de la sine. Cu toate acestea, volumul osos pierdut poate fi reconstruit prin tehnici chirurgicale moderne, cum ar fi adiția de os, care creează condițiile necesare pentru ca organismul să formeze os nou în zona respectivă.

Cum afectează atrofia osoasă estetica facială?

Atrofia osoasă, în special la nivelul maxilarului superior, duce la pierderea suportului pentru buze și obraji. Acest lucru determină apariția ridurilor premature în jurul gurii (șanțuri nazolabiale și marionette), subțierea buzelor și un aspect general de „față căzută” sau îmbătrânită, modificând semnificativ profilul și armonia facială.

Ce rol joacă vitamina D și calciul în prevenirea atrofiei osoase?

Calciul este principalul mineral din componența oaselor, iar vitamina D este esențială pentru absorbția calciului din alimentație. Un aport insuficient din acești doi nutrienți poate duce la o densitate osoasă scăzută la nivelul întregului schelet, inclusiv la nivelul maxilarelor, făcându-le mai susceptibile la resorbție, în special în prezența altor factori de risc precum boala parodontală.

Ce este osteonecroza maxilară?

Osteonecroza maxilară este o afecțiune rară, dar gravă, în care celulele osoase din maxilar mor, ducând la expunerea osului în cavitatea bucală. Aceasta poate fi cauzată de anumiți factori, inclusiv tratamentul cu bifosfonați (medicamente folosite pentru osteoporoză), radioterapia în zona capului și gâtului sau infecții severe. Este o afecțiune diferită de resorbția osoasă fiziologică, dar reprezintă o formă extremă de distrugere osoasă.

Cum funcționează remodelarea osoasă?

Remodelarea osoasă este un proces fiziologic continuu prin care țesutul osos vechi este înlocuit cu țesut osos nou, menținând astfel scheletul sănătos. Acest proces vital implică două tipuri principale de celule: osteoclastele, care descompun (resorb) osul, și osteoblastele, care formează os nou. Într-un organism sănătos, activitatea acestor două tipuri de celule este echilibrată.

Care este rolul osteoclastelor?

Osteoclastele sunt celule mari, multinucleate, a căror principală funcție este să „dizolve” matricea osoasă. Ele se atașează de suprafața osului și eliberează acizi și enzime care descompun mineralele și colagenul. Acest proces este esențial pentru repararea microfracturilor, pentru adaptarea osului la stresul mecanic și pentru menținerea homeostaziei calciului în organism. Când activitatea osteoclastelor o depășește pe cea a osteoblastelor – fie din cauza lipsei de stimulare (ca după o extracție dentară), fie din cauza unor boli precum osteoporoza – rezultatul este o pierdere netă de masă osoasă.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Bibliografie: 

• ScienceDirect, Bone Resorption, 2025, https://www.sciencedirect.com/topics/agricultural-and-biological-sciences/bone-resorption
• MyBioSource, Bone Resorption, 2025, https://www.mybiosource.com/learn/conditions/bone-resorption/
• NCBI (National Center for Biotechnology Information), Physiology, Bone Remodeling, 2025, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499863/