Aspartataminotrasferaza (GOT/AST/TGO)

Testul AST (aspartataminotransferaza) este un test extrem de popular in practica medicala pentru evaluarea functiei ficatului care masoara concentratia din ser a unei enzime numita aspartat aminotransferaza. Este cunoscut si ca testul TGO sau al transaminazei glutamica oxaloacetica.

Aspartataminotransferaza (AST) este o enzima localizata in principal in celulele ficatului si inimii, dar si in alte organe. In conditii normale, concentratia de AST in sange este scazuta, dar atunci cand exista leziuni hepatice sau musculare, AST este eliberata in sange.

Din acest motiv, AST este un bun indicator al leziunilor hepatice de diverse cauze, de exemplu infectioase, toxice, iatrogene, etc.

Desi AST este o enzima localizata preferential in celulele ficatului si cordului, se regaseste in multe alte tesuturi ale corpului, inclusiv in muschii scheletici, pancreas, rinichi, creier, splina,  plamani sau hematiile din sange.

Deteriorarea acestor organe sau hemoliza elibereaza enzima, ducand la niveluri crescute de AST in ser. Nivelurile serice variaza direct proportional cu amploarea leziunilor.

Spre deosebire de AST, o alta transaminaza denumita ALT sau alaninaminotransferaza se gaseste in principal in ficat. AST si ALT (numite generic transaminaze) sunt adesea masurate impreuna ca parte a unui panel de evaluare a functiei ficatului. care afecteaza alte tesuturi ale corpului.

Bolile hepatice in care AST este mai mare decat ALT includ afectarea ficatului indusa de alcool, ciroza si tumorile hepatice.

Rolul AST este de a cataliza intracelular o reactie de conversie a unor aminoacizi (aspartat si acid alfa cetoglutaric) in glutamat. Glutamatul este cunoscut mai ales ca principalul neurotransmitator excitator din creier, dar, in acelasi timp este un precursor al glutaminei, necesara pentru mentinerea proteinelor musculare.

Aspartat (Asp) + α-cetoglutarat ⇌ oxalacetat + glutamat (Glu)

AST este doar una dintre enzimele importante in functia ficatului, un organ esential pentru corpul uman, mai ales datorita rolurilor sale polivalente. In timp ce procesarea nutrientilor este functia sa principala, ficatul este indispensabil pentru producerea bilei necesare digestiei grasimilor, sintetiza unor proteine esentiale, cum ar fi factorii de coagulare sau pentru metabolizarea unor substante potential toxice pentru organism.

Cele mai multe medicamente sunt procesate de celulele hepatice si eliminate din organism.

De aceea, circumstantele care determina deteriorarea celulelor hepatice (citoliza) pot duce la eliberarea in sangele capilar a unor enzime care se afla normal intracelular, intre care si AST.  Concentratia sa crescuta in ser poate fi masurata si este un indicator sugestiv pentru detectarea leziunilor cauzate de hepatite, medicamente sau alte substante toxice pentru ficat, ciroza sau alcoolism. Cu toate acestea, AST nu este specific ficatului, deci poate fi crescut și in procesele

Medicul tau iti poate recomanda testarea transaminazelor, AST impreuna cu ALT, ca parte a unui profil hepatic necesar in cadrul unui examen medical periodic sau de rutina, la internarea in spital sau inaintea efectuarii unei interventii chirurgicale.

In scop diagnostic, testul este recomandat in special atunci cand exista indicii ale unei boli hepatice, sugerate de prezenta unor simptome tipice, cum ar fi: icter (culoarea galbena a tegumentelor si sclerelor), oboseala, pierderea poftei de mancare, dureri abdominale, greata, varsaturi, urina inchisa la culoare, scaune decolorate, mancarime, ascita, modificari psihice, un ficat marit de volum (hepatomegalie).

Si alte circumstante impun efectuarea testului AST, cum ar fi: consumul excesiv de alcool, supradozaj cu acetaminofen, istoric familial de boli hepatice, expunere la virusuri hepatitice, persoane supraponderale sau diabetice.

Infarctul de miocard si rabdomioliza (distructii ale celulelor musculare scheletice) sunt insotite de cresteri moderate sau mari ale AST, in timp ce ALT nu creste semnificativ.

De asemenea, testul AST este utilizat pentru monitorizarea functiei hepatice in cursul afectiunilor hepatice, bolilor sistemice cu determinare hepatica (ex. Boala Wilson, hemocromatoza) sau medicatiei potential toxica hepatic.

Scopul unui test de sange AST este de a detecta deteriorarea celulelor. Daca celulele din ficat sunt lezate, AST va migra in sange, astfel incat un test de sange AST poate ajuta la identificarea problemelor hepatice.

In timp ce medicul va folosi cel mai adesea testul pentru a ajuta la evaluarea sanatatii ficatului, un test AST poate oferi, de asemenea, informatii pentru alte afectiuni medicale si leziuni ale celulelor din alta parte a corpului tau.

Recomandarea unui test de sange care include un test AST ajuta medicul sa depisteze, sa monitorizeze sau sa ajute la diagnosticarea afectiunilor hepatice si a altor afectiuni medicale.

Screening

Screening-ul inseamna verificarea eventualelor probleme de sanatate inainte de a prezenta simptome. Iti poti face testul cand ai anumiti factori de risc pentru boli hepatice, inclusiv:

• Ai un istoric familial de boala hepatica
• Ai diabet
• Suferi de obezitate
• Consumi aproape zilnic bauturi alcoolice
• Ti-ai injectat droguri folosind ace comune

Diagnosticare

Testul AST se poate folosi in scop de diagnostic atunci cand ai semne si simptome ale unor posibile probleme hepatice. Testarea AST izolata, insa, nu poate pune diagnosticul de boala hepatica, este un indicator de posibila lezare a hepatocitelor, medicului fiindu-i necesare in functie de anamneza si examenul clinic, mai multe analize pentru confirmare (AST, ALT, GGTP, bilirubina, electroforeza, etc).

Monitorizarea

Daca ai o afectiune hepatica este important sa faci un test AST, adesea ca parte a unui panel, pentru a-ti monitoriza starea si evolutia bolii.

De asemenea, multe tratamente pentru afectiuni extrahepatice pot induce un potential efect toxic asupra celulelor hepatice (contraceptive, barbiturice, antibiotice, antiinflamatorii, antifungice, antiepileptice, antihipertensive, etc) de aceea, medicul va indica testarea AST pentru a monitoriza reactiile adverse ale unor terapii si a ajusta dozele.

Valori normale:

Intervalele de referinta pentru aspartat aminotransferaza (AST) sunt:
Adulti:         0-35 unitati/L
Copii :

• 0-5 zile: 35-140 unitati/L
• < 6 ani: 15-55 unitati/L
• 6-12 ani: 10-50 unitati/L
• 12-18 ani: 10-40 unitati/L

Valori crescute ale AST

Valorile AST si ALT cresc in majoritatea maladiilor hepatice, dar cresterea nivelului seric al AST poate fi intalnita si in numeroase afectiuni extrahepatice, de exemplu in infarctul miocardic acut si afectarea muschilor scheletici.

Conditiile asociate cu niveluri foarte ridicate ale aspartataminotransferazei (10-100 ori mai mari fata de valoare normala) se asociaza cu necroze (distructii celulare) intinse ale tesutului hepatic:

• Leziuni hepatice (hepatita virala acuta, toxine/medicamente inclusiv supradozaj cu acetaminofen, hepatita acuta fulminanta, ficat de soc)
• Traumatisme hepatice
• Necroza tumorala
• Infarct de miocard acut (valorile cresc la cateva dupa IMA , pot ajunge pana la 3.000 U/I la 48 de ore de la debut, dupa care revin la normal in cateva zile)
• Stari septice, interventii pe cord;

Conditiile asociate cu niveluri moderat ridicate de aspartataminotransferazei sunt:

• Hepatita cronica
• Hepatita alcoolica; Raportul AST/ALT (raportul De Ritis) poate fi utilizat pentru a determina boala hepatica indusa de alcool in care raportul AST/ALT este mai mare de 2
• Abuzul de alcool
• Colestaza
• Leziuni musculare (distrofie musculara, dermatomiozita, traumatisme)
• Anemii hemolitice, hemoliza de alte cauze
• Leziuni cardiace (atac de cord, insuficienta cardiaca)
• Leziuni renale
• Embolie pulmonara

Conditiile asociate cu niveluri usor ridicate de aspartat aminotransferaza:

• Steatoza hepatica (ficat gras)
• Consum excesiv de alcool
• Ciroza (AST>ALT)
• Mononucleoza
• Medicamente (de exemplu, opiacee, aspirina, barbiturice, statine, medicamente pentru HIV)

Scaderea AST in ser

• Atat AST cat si ALT sunt dependente de vitamina B6. In timp ce nivelurile adecvate de vitamina B6 garanteaza masurarea cu exactitate a concentratiilor de AST si ALT, epuizarea vitaminei B6 ( malnutritie, alcoolism)  poate duce la valori fals scazute de AST si ALT.
• Scaderea nivelului de AST in ser poate aparea in sarcina (<10 U/L), azotemie sau dializa renala cronica.

Pentru testul AST este necesara prelevarea unei probe de sange. De obicei recoltarea se face dimineata, a jeun (pe nemancate). 

In toate punctele de recoltare ale retelei.

Rezultatele se elibereaza in 1-2 zile lucratoare.