Embolie pulmonară (EP): semnele de urgență, cauze și protocolul de diagnostic rapid

Ce trebuie să știi acum despre embolia pulmonară:

• Embolia pulmonară este o urgență medicală cauzată de un cheag de sânge (adesea din picioare) care blochează o arteră din plămâni.
• Simptomele cheie includ dificultăți bruște de respirație (dispnee), durere în piept (adesea ascuțită) și tuse (uneori cu sânge).
• Diagnosticul rapid se bazează pe analize de sânge și imagistică (Angio-CT pulmonar).
• Tratamentul imediat implică anticoagulante (pentru a preveni noi cheaguri) sau tromboliză (pentru a dizolva cheagul).

Înțelegerea cauzelor, a semnelor de alarmă și a pașilor de diagnostic este esențială pentru a acționa la timp. 

Embolia pulmonară (EP) este o afecțiune medicală care apare atunci când una sau mai multe artere pulmonare sunt blocate brusc. Cel mai frecvent, această blocare este cauzată de un cheag de sânge (numit trombus) care a migrat prin sistemul circulator dintr-o altă parte a corpului, de obicei din venele profunde ale picioarelor.

Acest cheag desprins, numit acum embol, călătorește prin sistemul venos, ajunge în partea dreaptă a inimii și de acolo este pompat în arterele plămânilor. Aici, el rămâne blocat într-o arteră pe care nu o mai poate traversa din cauza dimensiunii sale, oprind fluxul de sânge către o porțiune a plămânului.

Există o diferență între embolia pulmonară și tromboembolismul pulmonar?

Nu, în practica medicală cei doi termeni sunt folosiți adesea interschimbabil. „Tromboembolism pulmonar” (TEP) este denumirea medicală mai precisă, deoarece descrie exact mecanismul: un trombus (cheag de sânge) care devine un embol (un corp mobil în circulație) și blochează plămânul.

Deși emboliile pot fi formate și din alte materiale (aer, grăsime, lichid amniotic), peste 90% sunt de natură trombotică. Prin urmare, „embolie pulmonară” (EP) este termenul uzual pentru „tromboembolismul pulmonar”.

Semnele clasice ale emboliei pulmonare apar, de obicei, brusc și pot include o combinație de dificultăți severe de respirație (dispnee sau „lipsă de aer”), o durere ascuțită în piept (care se agravează la inspir profund sau tuse) și o tuse seacă sau, mai rar, cu sânge (hemoptizie).

Simptomatologia EP poate fi însă extrem de variată și nespecifică, putând mima alte afecțiuni (cum ar fi un atac de cord, o pneumonie sau un atac de panică).
Alte semne care trebuie să îți ridice suspiciuni includ:

• Tahicardie (bătăi rapide ale inimii, peste 100/minut).
• Respirație rapidă (tahipnee).
• Amețeli, vertij sau chiar leșin (sincopă), care indică adesea o embolie masivă.
• Cianoză (colorație albăstruie a buzelor sau unghiilor), un semn de oxigenare slabă.
• Anxietate bruscă, transpirații reci.
• Durere sau umflătură la nivelul unui picior (semn al TVP, sursa cheagului).

Când trebuie să soliciți ajutor medical de urgență?

Trebuie să soliciți ajutor medical de urgență (sunând la 112) imediat ce experimentezi o apariție bruscă și inexplicabilă a dificultăților de respirație, durere în piept și/sau leșin. Nu amâna și nu încerca să conduci singur la spital.

Embolia pulmonară este o afecțiune „timp-dependentă”. Deoarece riscul de deces este cel mai mare în prima oră de la debut, fiecare minut contează. Este vital să acționezi rapid, mai ales dacă simptomele apar brusc și dacă ai factori de risc cunoscuți (cum ar fi o operație recentă, imobilizare prelungită sau un istoric de tromboză).

În peste 90% din cazuri, embolia pulmonară nu este o boală primară a plămânului, ci o complicație directă a trombozei venoase profunde (TVP). 

🔍 TVP este formarea unui cheag de sânge (trombus) într-o venă profundă, cel mai adesea la nivelul gambei sau coapsei. Află mai multe detalii din articolul: Tromboza venoasă profundă.

Legătura este una directă, de tip cauză-efect. EP apare atunci când o parte din acest cheag (sau întregul cheag) format în venă se desprinde de peretele vascular. Acest fragment devine un embol și este purtat de fluxul sanguin venos spre inimă. Inima îl pompează apoi în arterele pulmonare, unde rămâne blocat, provocând embolia.

De unde provine cheagul (embolul)?

Sursa principală și cea mai frecventă a embolilor pulmonari o reprezintă venele profunde ale membrelor inferioare (gambe, coapse) și venele pelvine (din zona bazinului). Acesta este motivul pentru care, la pacienții cu EP, se investighează imagistic (prin ecografie Doppler venoasă) și picioarele, pentru a confirma sursa.

Mai rar, cheagurile pot proveni și din alte zone, cum ar fi:

• Venele membrelor superioare (brațe), adesea asociate cu prezența unor catetere venoase centrale.
• Cavitățile drepte ale inimii (atriul sau ventriculul drept), în special în cazul unor aritmii (ca fibrilația atrială) sau afecțiuni cardiace.

🔍 Dacă știi că ai probleme cu circulația venoasă, umflarea picioarelor, dureri la nivelul gambelor sau ai avut anterior un episod de tromboză venoasă profundă (TVP), recomandăm să consulți un medic specialist pentru evaluare și prevenirea complicațiilor, cum este embolia pulmonară. În cadrul Rețelei de sănătate Regina Maria, poți programa rapid o consultație pentru investigații și recomandări personalizate. 👉 Programează o consultație aici!

Triada lui Virchow - ce este și cum contribuie la tromboză?

Triada lui Virchow este un concept medical fundamental, vechi de peste 100 de ani, care descrie cele trei categorii principale de factori care favorizează formarea cheagurilor de sânge (tromboză). Apariția TVP (și, implicit, a EP) este favorizată de prezența unuia sau mai multor elemente din această triadă.

Cei trei piloni ai triadei sunt:

1. Staza venoasă (încetinirea fluxului sanguin): Apare în imobilizare prelungită (zboruri lungi cu avionul, stat la pat după operații majore, paralizii). Când sângele stagnează, trombocitele se pot agrega și pot iniția formarea unui cheag.
2. Leziuni ale peretelui vascular (leziuni endoteliale): Peretele interior al venei poate fi deteriorat de intervenții chirurgicale (în special ortopedice), traumatisme, inflamații sau prezența unor catetere venoase. Aceste leziuni expun straturi care activează cascada coagulării.
3. Starea de hipercoagulabilitate (sânge care se încheagă mai ușor): Se referă la o tendință crescută a sângelui de a forma cheaguri. Aceasta poate fi moștenită (trombofilii genetice) sau dobândită (anumite tipuri de cancer, sarcină, terapie hormonală cu estrogeni, fumat, obezitate, infecții severe precum COVID-19).

Orice situație care implică unul dintre elementele Triadei lui Virchow crește riscul de tromboză venoasă profundă (TVP) și, ulterior, de embolie pulmonară. Riscul este deosebit de mare în cazul imobilizării prelungite și după intervenții chirurgicale majore.

Factorii de risc majori includ:

• Imobilizare prelungită: Statul la pat după operații, spitalizare prelungită, călătorii lungi (peste 4-6 ore) cu avionul sau mașina.
• Intervenții chirurgicale recente: În special chirurgia ortopedică (proteză de șold, proteză de genunchi) și chirurgia abdominală sau pelvină majoră.
• Traumatisme majore: Accidente rutiere, fracturi de bazin sau de membre inferioare.
• Cancerul activ: Anumite tipuri de tumori și tratamentele oncologice (chimioterapia) cresc dramatic coagulabilitatea sângelui.
• Istoric personal sau familial: Dacă ai mai avut TVP sau EP, ai un risc crescut de recurență.
• Sarcina și perioada de după naștere (lăuzia): Modificările hormonale și compresia venelor pelvine cresc riscul.
• Terapia hormonală: Utilizarea de contraceptive orale combinate (cu estrogen) sau terapie de substituție hormonală.
• Obezitatea și fumatul.
• Vârsta înaintată (peste 60 de ani).
• Tulburări genetice de coagulare (trombofilii).

Medicii stabilesc diagnosticul de EP contra cronometru în camera de gardă, bazându-se pe o combinație de evaluare clinică (scoruri de probabilitate), analize de sânge (D-dimeri) și imagistică avansată. Standardul de aur (cea mai bună metodă) pentru diagnostic este Angio-CT-ul pulmonar.

Protocolul de diagnostic începe cu evaluarea probabilității clinice ca tu să ai EP (folosind scoruri de probabilitate precum Wells sau Geneva, care iau în calcul simptomele și factorii tăi de risc).

Dacă probabilitatea clinică este mică sau intermediară, medicul va efectua testul D-dimerilor din sânge. D-dimerii sunt fragmente de proteină care rezultă din degradarea unui cheag. Un rezultat negativ al D-dimerilor (valoare mică) exclude practic embolia pulmonară.

Dacă D-dimerii au valoare mare sau dacă probabilitatea clinică este mare de la început, medicul te va trimite obligatoriu la imagistică:

• Angio-CT pulmonar: Este investigația de elecție. Folosește substanță de contrast injectată intravenos pentru a vizualiza direct cheagurile (embolii) din arterele pulmonare.
• Scintigrafia pulmonară de ventilație-perfuzie: O alternativă dacă nu poți face CT (alergie la substanța de contrast, insuficiență renală severă) sau dacă ești însărcinată.
• Ecocardiografia (Ecografia cardiacă): Poate fi făcută rapid, la patul pacientului, și arată dacă inima este suprasolicitată, un semn indirect de EP masivă.

🔍 Poți face toate aceste investigații la Regina Maria, lider în calitatea serviciilor medicale. Vezi care sunt prețurile și programează-te pentru a putea primi cât mai repede un diagnostic și tratament!

Regina Maria investește în tehnologie și AI,  oferind pacienților laboratoare inteligente și echipamente de ultimă generație: 35 de laboratoare și 200+ puncte de recoltare, deservind 30.000+ pacienți zilnic, cu Laborator Central București printre 43 de laboratoare JCI din lume. Laboratoarele sunt primele acreditate RENAR pentru utilizare AI, iar centrele de imagistică includ cel mai rapid CT din România, cu radiație redusă cu 50% și sistem DoseWatch integrat pentru monitorizarea dozelor.

Tratamentul EP are două obiective imediate: stabilizarea (susținerea respirației și a tensiunii arteriale) și prevenirea formării de noi cheaguri. 

Dacă ești diagnosticat cu EP, vei fi tratat, cel mai probabil, cu medicamente anticoagulante (pentru „subțierea sângelui”).

Anticoagularea se începe imediat, adesea înainte de confirmarea finală a diagnosticului dacă suspiciunea clinică este mare. Se folosesc heparine cu greutate moleculară mică (injectabile) sau anticoagulante orale directe. Aceste medicamente nu dizolvă cheagul existent, dar îl împiedică să crească și previn formarea altora, permițând mecanismelor proprii ale corpului să dizolve treptat obstacolul.

În cazurile severe (embolie masivă, pacient în stare de șoc, cu tensiune arterială prăbușită), se recurge la tratamente de reperfuzie (deblocare):

• Tromboliza: Administrarea de medicamente puternice (trombolitice, „clot-busters”) care dizolvă activ cheagul. Aceasta implică însă un risc major de sângerare în alte părți ale corpului.
• Embolectomia: Îndepărtarea cheagului. Aceasta se poate face chirurgical (operație pe cord deschis, rară) sau, mai nou, prin cateterism intervențional (fragmentarea sau aspirarea cheagului cu ajutorul unui cateter introdus printr-o venă).

Te poți recupera complet, dar acest lucru necesită timp și respectarea strictă a tratamentului. Simptomele acute (dificultatea de respirație, durerea) se ameliorează de obicei în câteva zile sau săptămâni de la începerea tratamentului anticoagulant.

Tratamentul anticoagulant în sine trebuie să îl continui cel puțin 3-6 luni pentru a preveni un nou episod (recurență). În unele cazuri (risc înalt, cauză neidentificată, trombofilie), medicul îți poate recomanda anticoagularea pe viață. Este esențială monitorizarea medicală pentru a ajusta tratamentul și a urmări eventualele complicații pe termen lung.

Prevenția emboliei pulmonare înseamnă, de fapt, prevenția trombozei venoase profunde (TVP). Această strategie se numește tromboprofilaxie și este crucială în special dacă ești spitalizat, imobilizat sau ai suferit intervenții chirurgicale cu risc.

Metodele de prevenție se împart în două categorii, mecanice și farmacologice, care adesea se combină pentru eficiență maximă.

Metode de tromboprofilaxie

După ce ai înțeles gravitatea și semnele emboliei pulmonare, este vital să acționezi informat:

1. Recunoaște urgența: Dacă experimentezi o dificultate bruscă și severă de respirație, combinată cu durere în piept sau leșin, sună imediat la 112. Nu încerca să conduci singur la spital.
2. Evaluează-ți riscul personal: Analizează factorii de risc discutați (imobilizare, operații recente, tratamente hormonale, fumat, obezitate). Dacă te încadrezi într-o categorie de risc, discută cu medicul tău despre măsuri de prevenție (tromboprofilaxie).
3. Acționează preventiv: Dacă urmează să fii imobilizat (operație, zbor lung), aplică măsurile de prevenție: mobilizare precoce, hidratare, poartă ciorapii compresivi recomandați de medic și respectă tratamentul anticoagulant profilactic dacă ți-a fost prescris.
4. Nu ignora simptomele TVP: O gambă umflată, roșie, caldă și dureroasă este un semnal de alarmă pentru tromboza venoasă profundă. Mergi la un consult de specialitate (chirurgie vasculară sau medicină internă) pentru o ecografie Doppler.
5. Respectă tratamentul: Dacă ai fost diagnosticat cu EP, este crucial să respecți cu strictețe tratamentul anticoagulant pentru perioada recomandată de medic (minimum 3-6 luni) pentru a preveni o recurență.

Trombembolismul pulmonar este infarct pulmonar?

Nu neapărat, deși sunt strâns legate. Trombembolismul pulmonar (EP) este blocarea arterei. Infarctul pulmonar este moartea (necroza) țesutului pulmonar cauzată de acea blocare (lipsa de sânge). Multe EP-uri, în special cele mici, nu duc la infarct, deoarece plămânul are o dublă alimentare cu sânge (și prin arterele bronșice, care compensează).

Care sunt șansele de supraviețuire după embolii pulmonare?

Șansele de supraviețuire sunt foarte bune dacă diagnosticul este pus rapid și tratamentul este început corect. Prognosticul depinde de mărimea emboliei și de starea ta generală de sănătate. Emboliile masive nediagnosticate pot avea o mortalitate ridicată (peste 30%), dar cu tratament modern în spital, majoritatea pacienților se recuperează.

Cum oferi primul ajutor în caz de embolie pulmonară?

Cel mai important prim ajutor este să recunoști urgența și să suni imediat la 112. Așază persoana într-o poziție confortabilă (de obicei semi-șezândă) pentru a-i ușura respirația. Rămâi calm și liniștește persoana. Dacă își pierde cunoștința și nu mai respiră, începi manevrele de resuscitare cardiopulmonară (RCP) dacă ești instruit, până la sosirea ambulanței.

Cât timp durează recuperarea după o embolie pulmonară?

Perioada de tratament anticoagulant activ este de obicei de 3-6 luni, dar recuperarea fizică variază. Unii pacienți se simt mai bine în câteva săptămâni, în timp ce alții pot resimți dificultăți de respirație la efort sau oboseală timp de mai multe luni (sindrom post-EP). Medicul curant îți va stabili planul de recuperare.

Embolia pulmonară doare întotdeauna?

Nu întotdeauna. Deși durerea toracică ascuțită (pleuritică) este un simptom clasic, unele embolii, în special cele mici, pot fi silențioase (asimptomatice). Uneori, singurul simptom poate fi o ușoară senzație de lipsă de aer la efort sau o tuse persistentă, fără durere.

Zborul cu avionul poate provoca embolie pulmonară?

Zborul în sine nu provoacă EP, dar imobilizarea prelungită într-un scaun strâmt pe durata unui zbor lung (peste 4-6 ore) crește riscul de tromboză venoasă profundă (TVP) la picioare (stază venoasă). Acest cheag format în avion se poate desprinde ulterior (chiar și la câteva zile după zbor) și poate migra la plămâni, provocând EP.

Embolia pulmonară este același lucru cu un atac de cord?

Nu. Deși ambele sunt urgențe medicale și provoacă durere în piept, mecanismele sunt diferite. Atacul de cord (infarctul miocardic) este blocarea unei artere coronare (care hrănește inima) de obicei de o placă de ateroscleroză. Embolia pulmonară este blocarea unei artere pulmonare (care duce sângele la plămâni) de către un cheag venit din altă parte (o venă).

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Bibliografie

Pulmonary embolism - Symptoms and causes, Mayo Clinic - https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pulmonary-embolism/symptoms-causes/syc-20354647 
Pulmonary Embolism: Symptoms, Causes & Treatment, Cleveland Clinic - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17400-pulmonary-embolism 
Pulmonary embolism, NHS - https://www.nhs.uk/conditions/pulmonary-embolism/
Acute Pulmonary Embolism - StatPearls, NCBI Bookshelf - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK560551/