Sensibilitatea dentară: de ce te dor dinții la cald, rece sau dulce și cum scapi de durere?

Ce trebuie să știi, pe scurt, despre sensibilitatea dentară:

• Durerea apare când lichidul din canalele dentinei se deplasează brusc și stimulează terminațiile nervoase.
• Printre cauzele frecvente se numără periajul agresiv, retracția gingiilor, eroziunea acidă, bruxismul, cariile și fisurile dentare.
• Pastele desensibilizante, periajul blând și tratamentele efectuate în cabinet pot reduce disconfortul pe termen lung.

Citește în continuare pentru a afla cum poți deosebi sensibilitatea dentară de o problemă a nervului și ce soluții ai la dispoziție, acasă și la medic.

Cum funcționează dintele și de ce simți durere la cald sau rece?

Dintele conține un nerv viu, conectat cu suprafața prin mii de canale microscopice. Atât timp cât smalțul și gingia protejează aceste canale, stimulii exteriori nu ajung să declanșeze durerea.

Din ce straturi este format dintele?

Fiecare dinte are patru straturi, cu roluri și sensibilități diferite:

• Smalțul acoperă coroana dintelui și nu conține terminații nervoase.
• Dentina se află sub smalț și formează cea mai mare parte a dintelui. Este străbătută de tubuli umpluți cu lichid.
• Pulpa dentară ocupă centrul dintelui și conține nervul și vasele de sânge care îl hrănesc.
• Cementul radicular este un țesut osos specializat, dur și de culoare gălbuie, care acoperă și protejează rădăcina dintelui. Rolul său principal este de a oferi un punct de ancorare pentru fibrele ligamentului parodontal, care fixează dintele ferm în osul maxilar.

Ce se întâmplă în tubulii dentinari când bei ceva rece sau mănânci dulce?

Mecanismul este explicat prin teoria hidrodinamică. Atunci când dentina rămâne expusă, stimulii precum frigul, căldura sau zahărul pun în mișcare lichidul din tubuli. Chiar și o deplasare foarte mică stimulează terminațiile nervoase de la marginea pulpei, iar creierul interpretează semnalul ca pe o durere ascuțită. Intensitatea acesteia depinde de numărul și diametrul tubulilor deschiși.

Ce înseamnă fiecare stimul: rece, dulce sau cald?

Frigul, căldura și dulciurile influențează diferit lichidul din dentină, iar reacția dintelui poate oferi indicii despre cauza sensibilității.

De ce dor dinții la rece?

Frigul face ca lichidul din tubuli să se contracte și să se deplaseze brusc spre exterior. Această mișcare rapidă stimulează nervul și provoacă un fior scurt, dar intens.

De ce dor dinții la dulce sau acid?

În acest caz, mecanismul diferă de cel declanșat de frig și depinde de concentrația substanțelor din cavitatea bucală:

• Zahărul concentrat atrage apa din tubuli prin osmoză, iar deplasarea lichidului stimulează nervul.
• Acizii din citrice, oțet sau sucuri dizolvă stratul fin care acoperă deschiderile tubulilor, lăsându-i mai expuși.
• Durerea provocată de dulciuri, resimțită într-un singur punct, poate indica o carie incipientă.

De ce doare dintele la cald?

Căldura dilată lichidul din tubuli și mărește presiunea din pulpă, un spațiu închis de pereți rigizi. Dacă apare o durere surdă, pulsatilă, care se calmează la contactul cu apa rece, este posibil ca nervul să fie inflamat.

Tabelul de mai jos prezintă cauzele posibile ale durerii în funcție de stimul și momentul în care este indicat un control:

Care sunt principalele cauze ale sensibilității dentare cronice?

Sensibilitatea persistentă apare atunci când smalțul se subțiază sau gingia se retrage, lăsând dentina fără protecție. Uneori, mai mulți factori contribuie la apariția ei, de aceea tratamentul începe cu identificarea cauzelor.

Potrivit unui review publicat în Clinical Oral Investigations (Springer) și citat de National Library of Medicine, aproximativ 25-30% din populația adultă raportează hipersensibilitate dentinară.

Cum produce periajul agresiv abrazia coletului?

Periuța cu peri duri, presiunea excesivă și mișcările orizontale de frecare pot uza treptat smalțul de la baza dintelui, în zona numită colet. În apropierea gingiei apar mici adâncituri în formă de pană, iar dentina rămâne expusă. Pastele de dinți foarte abrazive pot accelera această uzură.

🔎 Dacă este depistată la timp, uzura mecanică poate fi oprită. Cauzele, semnele și măsurile de prevenție sunt prezentate în articolul Abraziunea dentară: cauze, simptome, tratament, prevenție.

Cum expun retracția gingivală și boala parodontală rădăcina dintelui?

Când gingia se retrage, rădăcina rămâne descoperită. Spre deosebire de coroană, aceasta nu este acoperită cu smalț și reacționează mai ușor la stimuli. Retracția gingivală poate avea mai multe cauze:

• Boala parodontală distruge osul și ligamentele care susțin dintele, iar gingia se retrage odată cu ele.
• Periajul traumatizant poate împinge gingia în jos, mai ales în cazul caninilor și premolarilor proeminenți.
• Vârsta și fumatul pot accentua subțierea țesutului gingival.

Ce rol are eroziunea acidă în uzura smalțului?

Eroziunea acidă este procesul prin care acizii dizolvă smalțul, fără implicarea bacteriilor. Citricele, sucurile carbogazoase, băuturile energizante și vinul pot coborî pH-ul din cavitatea bucală sub nivelul la care smalțul începe să se dizolve. Refluxul gastroesofagian expune, la rândul său, dinții la acidul din stomac.

Pe măsură ce smalțul se erodează, suprafața devine netedă și lucioasă, iar dentina poate apărea treptat sub forma unei zone gălbui.

Cum macină bruxismul smalțul dinților?

Scrâșnitul și încleștarea dinților, care apar adesea în timpul somnului, uzează smalțul prin frecare și presiune. Printre semnele caracteristice se numără:

• Dinți tociți, cu margini plate sau mici ciupituri.
• Fisuri fine în smalț, vizibile la lumină puternică.

Pot cariile incipiente, fisurile sau plombele vechi să provoace sensibilitate?

Da. În aceste situații, durerea se concentrează, de regulă, asupra unui singur dinte. O carie incipientă poate ajunge la dentină înainte să fie vizibilă. Chiar și o fisură microscopică permite lichidelor să pătrundă spre nerv, iar plombele vechi se pot desprinde la margini, permițând bacteriilor să irite dentina de dedesubt.

Cum faci diferența dintre sensibilitatea dentinară și pulpită?

Sensibilitatea dentinară provoacă o durere de scurtă durată, în timp ce pulpita, adică inflamația nervului, necesită tratament stomatologic. Un indiciu important este felul în care se manifestă durerea:

🔎 Dacă durerea se concentrează asupra unui singur dinte sau seamănă cu simptomele descrise în coloana a doua, este necesară o examinare clinică și, uneori, o radiografie. Regina Maria Dental Clinics, cea mai extinsă rețea dedicată medicinei dentare din România, oferă consultații stomatologice, în cadrul cărora medicul poate identifica o carie ascunsă sau o fisură.

Cum scapi de sensibilitatea dentară prin soluții aplicate acasă?

În formele ușoare, câteva schimbări ale rutinei zilnice pot reduce disconfortul, cu condiția să fie aplicate consecvent.

Cum blochează pastele de dinți desensibilizante tubulii dentinari?

Pastele pentru dinți sensibili acționează prin mecanisme diferite, care pot fi combinate în același produs:

• Ionii de potasiu pătrund în tubuli și reduc excitabilitatea terminațiilor nervoase, diminuând transmiterea semnalului de durere.
• Fluorura de staniu formează depozite minerale care astupă deschiderile tubulilor.

După periaj, nu este recomandat să clătești abundent gura, pentru ca substanțele active să rămână mai mult timp pe dinți.

Care este tehnica de periaj atraumatică?

Un periaj blând protejează atât smalțul din zona coletului, cât și gingia. Așază periuța cu peri moi la un unghi ușor înclinat față de gingie și deplaseaz-o dinspre gingie spre vârful dintelui, „de la roz la alb”. Folosește o presiune redusă.

Ce este regula celor 30 de minute după alimentele acide?

După contactul cu acizii, smalțul se înmoaie temporar, iar periajul imediat poate accentua uzura. Pentru a limita acest efect:

• Așteaptă cel puțin 30 de minute după ce ai consumat citrice, sucuri sau vin înainte să te speli pe dinți.
• Clătește gura cu apă imediat după ce bei o băutură acidă.
• Folosește un pai pentru sucuri, astfel încât lichidul să atingă mai puțin suprafața dinților.

🔎 Îngrijirea de acasă este mai eficientă când este completată de controale periodice. Rolul prevenției în menținerea sănătății dentare este explicat în articolul Profilaxia dentară: cât de important este să previi.

Ce tratamente profesionale există în cabinetul stomatologic?

În funcție de cauză, medicul stomatolog poate sigila tubulii dentinari, reface zonele uzate, proteja dinții de efectele scrâșnitului sau poate acoperi rădăcinile expuse.

Cum sigilează tubulii lacurile și gelurile profesionale cu fluor?

Lacurile și gelurile aplicate în cabinet au o concentrație de fluor mult mai mare decât pastele de dinți obișnuite. Unele produse conțin și nanoparticule de hidroxiapatită sau sticlă bioactivă, care se fixează în deschiderile tubulilor și formează o barieră minerală. Aplicarea durează câteva minute și nu necesită anestezie.

Când sunt necesare obturațiile de colet?

Obturațiile de colet sunt restaurări din compozit, de culoarea dintelui, aplicate pe suprafețele uzate din apropierea gingiei. Medicul le poate recomanda când:

• Adânciturile din zona coletului sunt pronunțate și rețin placa bacteriană.
• Sensibilitatea persistă în ciuda folosirii pastelor desensibilizante sau a tratamentului de fluorizare.
• Există riscul ca uzura să avanseze spre nerv.

Cum funcționează desensibilizarea cu laser?

Laserul dentar acționează asupra suprafeței dentinei și închide deschiderile tubulilor, reducând transmiterea stimulilor către nerv. Procedura este rapidă și nedureroasă, iar ameliorarea poate apărea chiar după prima ședință. În unele cazuri, sunt necesare mai multe aplicări.

Când se recomandă gutierele de noapte?

Gutiera de noapte este un dispozitiv transparent, realizat după amprenta dinților, care împiedică contactul direct dintre arcade în timpul somnului. Este recomandată în special în următoarele situații:

• Bruxism confirmat prin uzura vizibilă a dinților.
• Dureri de maxilar sau de cap apărute dimineața.

În ce situații se fac grefe gingivale?

Grefa gingivală este indicată atunci când retracția este avansată, iar rădăcina a rămas complet descoperită. Medicul prelevează o porțiune subțire de țesut, de obicei din cerul gurii, și o fixează peste rădăcină. După vindecare, rădăcina este din nou acoperită, iar sensibilitatea se reduce.

🔎 Tratamentul se stabilește după identificarea cauzei. Pentru o programare la Regina Maria Dental Clinics, completezi formularul online cu datele de contact, iar în câmpul pentru mesaj poți descrie pe scurt disconfortul pe care îl resimți.

Ce pași concreți poți urma pentru a scăpa de sensibilitatea dentară?

• Notează timp de o săptămână ce alimente sau băuturi declanșează durerea și la ce dinți o simți.
• Alege o periuță cu peri moi și renunță la pastele de albire abrazive.
• Folosește o pastă desensibilizantă cel puțin o lună înainte de a-i evalua efectul.
• Programează un control dacă durerea se concentrează asupra unui singur dinte.

⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.

Revizuit de: Dr. Alexandru Vlad

Bibliografie:

• BMC Oral Health, Pathogenesis, diagnosis and management of dentin hypersensitivity: an evidence-based overview for dental practitioners, 2020, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7409672/
• Journal of Dentistry (Shiraz), Dentin Hypersensitivity: Etiology, Diagnosis and Treatment; A Literature Review, 2013, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3927677/
• Journal of Conservative Dentistry and Endodontics, Dentin hypersensitivity, an enigma revisited: Mechanisms, diagnosis and therapeutic advances, 2026, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC13086383/
• MouthHealthy (American Dental Association), Sensitive Teeth, n.d., https://www.mouthhealthy.org/all-topics-a-z/sensitive-teeth/
• The Journal of the American Dental Association, Sensitive Teeth: Causes and Treatment, 2003, https://jada.ada.org/article/S0002-8177(14)64995-3/fulltext