Tulburare de personalitate

Acestea sunt cazurile în care o persoană suferă de o tulburare de personalitate, având un model rigid și nesănătos de gândire, funcționare și comportament. O persoană cu o tulburare de personalitate are probleme în a înțelege oamenii din jur și a relaționa cu ei și situațiile în care se găsesc. Acest lucru înseamnă că reacțiile sale pot fi dramatice, anxioase, inhibate sau excentrice, adică anormale raportat la ceea ce se așteaptă cei din jur. Dacă tulburarea este gravă, ea îi poate aduce probleme și limitări semnificative în relații, în activitățile sale sociale, la muncă sau la școală.

Tulburările de personalitate încep în anii adolescenței sau la începutul vârstei adulte, dar un diagnostic se acordă atunci când există un tipar persistent de trăiri interioare sau de comportament care deviază substanțial de la normele culturale. Acest tipar se manifestă fie în plan cognitiv-afectiv, fie vizează controlul impulsurilor ori relațiile cu ceilalți oameni.

Consecințele acestor tulburări pot fi, totuși, prevenite cu ajutorul terapiei și tratamentului medicamentos. De asemenea, există multe tipuri de tulburări de personalitate, iar unele tipuri pot deveni mai puțin evidente pe parcursul vârstei medii.

Studiile sugerează că tulburările de personalitate pot proveni dintr-o combinație a genelor pe care le moștenește cineva și din influențele timpurii ale mediului în care persoana se dezvoltă. Astfel, o experiență dureroasă din copilărie, cum ar fi abuzul sau neglijarea, poate conduce la o tulburare de personalitate.

Dacă în vechime, oamenii îi considerau pe cei care suferă de astfel de tulburări leneși sau malefici, astăzi, oamenii de știință au ajuns la concluzia că inclusiv limbajul abuziv al părinților poate predispune copilul la dezvoltarea unei tulburări de personalitate în viitor.

Există 10 tulburări de personalitate specifice, iar psihiatrii utilizează diverse criterii de diagnostic pentru fiecare tulburare. Deși anumite tulburări au criterii specifice, care trebuie să fie evidente încă de la începutul perioadei adulte, pentru a se stabili diagnosticul este necesară evaluarea tiparelor de funcționare ale individului pe tot parcursul vieții.

Tulburare de personalitate Paranoidă

Persoanele care suferă de această tulburare se confesează cu greu altor oameni, chiar și prietenilor lor. Acest lucru se întâmplă deoarece lor li se pare foarte greu să aibă încredere în cei din jur, temându-se că oamenii îi vor folosi și vor profita de ei. Această teamă îi face pe cei ce se confruntă cu tulburarea paranoidă să fie mereu în defensivă și să îi urmărească pe ceilalți de aproape, căutând semne de trădare sau ostilitate.

Aceste convingeri nefondate, precum și obiceiurile lor de blamare și neîncredere, interferează cu capacitatea lor de a forma relații strânse sau chiar viabile. Persoanele care se confruntă cu această boală își bănuiesc, de obicei, partenerii că îi înșeală, motiv pentru care pot deveni foarte geloși și pot încerca să-l controleze pe celălalt pentru a evita trădarea. Totodată, ei iau criticile foarte personal, găsind semnificații ascunse chiar și în remarcile inocente.

Situațiile de zi cu zi, în care ceilalți nu văd niciun pericol, pot deveni pentru aceste persoane amenințări la siguranța lor, nepermițându-le să se relaxeze. Deoarece cred că au mereu dreptate și nu sunt conștienți de greșelile lor, cei ce suferă de această tulburare intră des în discuții în contradictoriu și tind să dezvolte prejudecăți la adresa altor grupuri culturale, etnice etc.

Tulburare de personalitate Schizoidă:

Persoanele care suferă de această tulburare prezintă un profund dezinteres în formarea relațiilor strânse cu alte persoane, inclusiv cu familia. Ele simt că relațiile interferează cu libertatea lor și tind să provoace probleme. De aceea, preferă să fie singure cu gândurile lor și au prea puțin interes pentru sex și intimitate.

Aceste persoane simt puțină plăcere în viață, motiv pentru care pot părea reci, lipsite de emoție sau umor. Ele pot reacționa în moduri nepotrivite, fiind lipsite de expresie chiar și când sunt lăudate sau criticate. Totodată, ele pot părea lipsite de motivație sau de un scop.

Chiar dacă aceste persoane pot avea probleme la școală, în societate sau cu colegii de lucru, ele se pot descurca rezonabil dacă muncesc singure.

Spre deosebire de cei care suferă de tulburare de personalitate schizotipală sau de schizofrenie, persoanele din această categorie sunt în contact cu realitatea, fiind puțin probabil să aibă sufere de halucinații sau paranoia.

Tulburare de personalitate Schizotipală

Persoanele cu tulburare de personalitate schizotipală formează cu dificultate relații strânse. Ele gândesc și se exprimă în moduri pe care alții le găsesc „ciudate”, folosind cuvinte, expresii sau gesturi neobișnuite. De asemenea, apectul exterior poate fi bizar sau excentric.

Aceste persoane se comportă în moduri considerate de ceilalți excentrice, crezând că pot citi mințile altora sau că au puteri speciale, cum ar fi un „al șaselea simț”. Din cauza modului în care gândesc și în care sunt percepute, persoanele care suferă de această boală sunt foarte neliniștite și paranoice în situații sociale.

Și aceste persoane au o arie limitată de emoții pe care le exprimă, preferând să fie mai mereu singure. Totodată, când se află în preajma celorlați oameni, devin bănuitori, interpretând cuvinte banale ca fiind adresate direct lor.

Deși persoanele cu această tulburare pot avea episoade de paranoia și halucinații, acestea nu sunt la fel de lungi, dese și intense ca cele prin care trec persoanele care suferă de schizofrenie.

Tulburare de personalitate Borderline

Cei care suferă de această tulburare sunt deseori îngrijorați că oamenii din jur îi vor abandona și ar face orice să evite acest lucru. Ei au emoții foarte intense care durează de la câteva ore pană la câteva zile și se pot schimba rapid. Aceste persoane nu au o opinie puternică despre cine sunt și ce valori au, opiniile lor schimbându-se în funcție de oamenii cu care se înconjoară.

Această tulburare face ca persoanele ce o au să acționeze impulsiv și să exagereze cu lucruri ce le-ar putea dăuna, precum sexul neprotejat, alcoolul, drogurile, mâncarea, jocurile de noroc sau condusul periculos. Deseori ele se pot autosabota, punând capăt unor relații sănătoase ori renunțând la un loc de muncă bun.

Aceste persoane pot avea episoade de câteva ore în care pierd contactul cu realitatea, gânduri sinucigașe sau comportamente auto-vătămătoare, simțindu-se goale pe dinăuntru și singure mare parte din timp.

Persoanele care se confruntă cu tulburarea borderline se supără ușor, pot deveni sarcastice și aspre, și le e greu să-și controleze mânia, motiv pentru care mențin greu relațiile cu cei din jur. Ele pot trece repede de la a idealiza o persoană la a considera că acesteia nu-i pasă destul și că e crudă. Totodată, ele pot trece de la o stare la alta în câteva ore, simțindu-se ba foarte fericite, ba rușinate, iritate sau anxioase.

Tulburare de personalitate Histrionică

Persoanele care se confruntă cu această tulburare se simt foarte inconfortabil dacă nu se află în centrul atenției. Starea lor de bine este dată de senzația că sunt „viața și sufletul petrecerii”, având un comportament provocator pentru a se asigura că rămân în atenția celor din jur.

Aceste persoane simt nevoia să distreze oamenii, motiv pentru care se poartă deseori dramatic, afectat, ca și cum ar prezenta un spectacol, emoția lor părând, însă, falsă. Ele sunt dependente de aprobarea celorlalți și ușor influențate de opinia lor, motiv pentru care și starea de spirit li se schimbă repede.

Persoanele cu această tulburare pot fi foarte sensibile la critică sau dezaprobare și pot lua decizii pripite, fără să se gândească la ceilalți. Totodată, din cauza toleranței scăzute la frustrare, ele pot începe o mulțime de proiecte fără să le mai termine.

Relațiile lor sunt greu de menținut deoarece aceste persoane par superficiale, putând ajunge chiar să amenințe cu sinuciderea sau să încerce să se sinucidă pentru a primi atenție.

Tulburare de personalitate Narcisistă

Această tulburare face ca persoana care se luptă cu ea să creadă că există motive pentru care ea este mai specială, mai bună sau, pur și simplu, diferită de ceilalți. Acest lucru se întâmplă pentru că, de fapt, încrederea în sine este scăzută, iar persoana simte nevoia să se supraevalueze pe un anumit plan. Astfel, cine se confruntă cu această tulburare poate să-și laude constant inteligența, frumusețea, succesul, dar și umorul, talentele, capacitatea de sacrificiu sau altele.

Aceste persoane au tot timpul nevoie ca ceilalți să le confirme credințele, simțindu-se deranjate dacă sunt ignorate sau simt că nu primesc ceea ce merită. Ele își pun propriile nevoi deasupra nevoilor celor din jur, profitând de alte persoane pentru a-și menține atributele la care țin și fiind văzute ca egoiste.

Ele pot simți nevoia de a imita cu orice preț tot ceea ce este la modă și de a se asocia doar cu persoane cu un status înalt.

Tulburare de personalitate Antisocială

Persoanele care suferă de această tulburare se pun des în situații periculoase sau riscante, adesea fără a lua în considerare consecințele. Ele se comporta periculos și uneori ilegal, în moduri neplăcute pentru cei din jur și fără a simți vinovăție dacă își fac rău lor sau altora.

Întrucât se simt plictisite, aceste persoane pot acționa impulsiv, furând sau fiind agresivi, motiv pentru care le e greu să mențină relații sau un loc de muncă. Ele pot manipula, minți și răni oameni pentru a obține ce vor, punând interesele lor mai presus decât alte altora.

Mentalitatea acestor persoane, ce poate fi o consecință a abuzului suferit, este că doar cei cei mai puternici supraviețuiesc și că trebuie să facă tot ce este necesar pentru a duce o viață de succes.

 Tulburare de personalitate Obsesiv-compulsivă

Tulburarea obsesiv-compulsivă duce la sentimentul constant că totul trebuie să fie în ordine, simetric chiar, și ținut sub control. Fricile cele mai puternice cu care se confruntă cei care o au sunt legate de bacterii și microbi, de a-i face rău cuiva, de a face o greșeală sau a se face de râs în public.

Persoanele cu această tulburare își setează standarde înalte, nerealiste, atât pentru ele însele, cât și pentru cei din jur. De asemenea, se așteaptă la catastrofe atunci când lucrurile nu sunt perfecte, confruntându-se cu sentimente de îndoială și dezgust. De aceea, ele pot simți constant nevoia de încurajare.

Aceste persoane pot prezenta comportamente compulsive, printre care: spălatul repetitiv pe mâini, corp, etc., verificarea unor lucruri precum încuietorile în mod repetat, colectarea sau acumularea de lucruri care nu au valoare personală sau financiară, consumul de alimente într-o anumită ordine, numărarea sau repetarea unor cuvinte ori rugăciuni pe parcursul altor activități, refuzul de a da mâna sau de a atinge obiecte pe care alte persoane le ating des ori efectuarea unei sarcini de un anumit număr de ori, cum ar fi răsucirea întotdeauna a unui comutator de șapte ori.

Persoanele cu OCD pot avea și ticuri – mișcări scurte și repetitive precum clipitul, clătinatul din cap, datul din umeri sau sunete venite din gât sau nas.

Persoanele cu această tulburare sunt deseori conștiente de problema lor, dar nu se pot opri. Chiar și îmbolnăvirile repetate se pot afla printre declanșatorii tulburării obsesiv-compulsive, persoanele temându-se de microbi și germeni și, de fapt, de posibilitatea de a se îmbolnăvi din nou.

Tulburare de personalitate Evitantă

Persoanele care suferă de această tulburare se tem cel mai mult de respingere și de aceea, evită munca sau activitățile sociale care necesită colaborarea cu alte persoane. Ele se așteaptă mereu la dezaprobare și critici și sunt foarte sensibile la acestea. Alte frici sunt frica de a fi ridiculizat sau înșelat de ceilalți, motiv pentru care relațiile, prietenia și intimitatea sunt evitate.

Această tulburare face ca oamenii să se simtă singuri, izolați și inferiori altora, precum și reticenți la a încerca activități noi. Potențialul unei probleme este deseori exagerat de persoanele în această situație, care au nevoie de susținere terapeutică constantă pentru a-și schimba modul de gândire.

Tulburare de personalitate Dependentă

Această tulburare face ca cei care o au să se simtă slabi și incapabili de a lua decizii sau funcționa corect fără ajutor sau sprijin. Persoanele care se confruntă cu ea le permit altora să decidă asupra vieții lor și sunt de acord cu lucruri pe care le consideră greșite doar pentru a evita să rămână singuri. Prin urmare, ele sunt văzute ca fiind pasive și supuse.

De asemenea, persoanele cu această tulburare nu au încredere în propria persoană, ci îi văd pe alții ca fiind mai capabili. Din această cauză pot renunța rapid la proiectele lor, care implică și a avea încredere în sine, dar și a lua multe decizii.

Totodată, pentru a avea mereu parte de aprobare și pentru a nu se simți singure, aceste persoane caută repede noi relații de prietenie imediat ce prieteniile vechi se încheie.

Majoritatea persoanelor care trec prin aceste tulburări au șanse să caute ajutor dacă sunt îndemnate de familie sau prieteni. Totodată, multe din ele caută ajutor mai degrabă pentru depresie, fiind și ăsta un prim pas înainte.

În cazul copiilor, părinții și cei din jur pot deveni circumspecți atunci când observă retragerea din viața socială, performanțe slabe la școală și comportamentele atipice. Psihoterapia poate ajuta mult în acest stadiu, evitându-se situația în care copilul se simte izolat și este agresat verbal sau fizic pentru că este diferit de ceilalți.

Psihoterapia ajută și în cazul adulților, unde se poate interveni și cu un tratament medicamentos dacă apar probleme ca depresia sau anxietatea ori dacă acțiunile persoanei în cauză au efecte grave asupra celor din jur. Există, însă, și tulburări, precum cea histrionică, în care pacientul simte că nu are nevoie de tratament și evită, de obicei, tot ce înseamnă rutină, mersul la psiholog intrând în această categorie. Cu toate astea, persoana se poate integra destul de bine în societate dacă nu prezintă simptome grave, o parte din tulburările de mai sus fiind mai ușor de suportat decât altele.

Psihoterapia este, cu toate acestea, foarte importantă, scopul ei fiind de a ajuta individul să descopere motivațiile și temerile asociate cu gândurile și comportamentele sale și să ajute persoana să învețe să relaționeze cu ceilalți într-un mod mai pozitiv.

Chiar dacă uneori e dificil să menținem o relație de armonie cu o persoană care se confruntă cu o tulburare de personalitate și nu știm mereu ce să spunem sau să facem, există câteva moduri prin care o putem susține. Deoarece psihologii spun că și o singură legătură de încredere cu o rudă, un prieten sau un profesor poate preveni dezvoltarea unei tulburări de personalitate ori poate contribui la ținerea sub control a efectelor ei, iată ce putem face:

1. Să încercăm să fim răbdători. Dacă persoana iubită se luptă cu emoțiile sale, trebuie să evităm implicarea într-o ceartă în acele clipe intense. Ar putea fi mai bine să așteptăm până când persoana se va simți mai liniștită și dispusă să discute despre problema care o deranjează.
2. Să vorbim cu calm și compasiune. Atunci când cineva se confruntă cu gânduri și sentimente greu de gestionat, comportamentul său poate fi neașteptat sau supărător, făcându-ne să ne simțim neliniștiți. E de ajutor să încercăm să înțelegem ce experimentează persoana respectivă și ce îi afectează gândurile, sentimentele și comportamentul – acest lucru ne va ajuta să rămânem calmi.
3. Să nu îi judecăm. Este important să încercăm să îi ascultăm fără să le spunem că nu ar trebui să se simtă așa cum se simt sau că sunt prea sensibili. Este posibil să nu înțelegem de ce se simt așa, dar poate însemna mult să le arătăm că suntem conștienți de sentimentele lor și că pentru noi contează.
4. Să le amintim de alte aspecte ale personalității lor. Un diagnostic de tulburare de personalitate nu împiedică pe cineva să fie simpatic, inteligent, amuzant, amabil, extrem de motivat sau creativ. Poate fi liniștitor să le amintim acestor persoane dragi de celelalte lucruri pe care le vedem în ele, în special dacă ele însele se luptă să le vadă.
5. Să stabilim limite și așteptări clare. Acest lucru ne poate ajuta să gestionăm sentimentele și situațiile dificile. Lucruri utile de clarificat pot fi felul în care vorbim și ne așteptăm să ni se vorbească sau cu ce ne putem ajuta unii pe alții sau nu.
6. Să planificăm din timp. Poate fi înspăimântător să ne facem griji că cineva de care ne pasă se rănește sau se luptă cu gânduri suicidare. Putem preveni asta întrebându-i cum am putea ajuta atunci când lucrurile devin extrem de dificile.
7. Să aflăm ce le declanșează stările de criză. Vorbind cu persoana dragă, putem afla ce situații sau conversații o fac să gândească sau să simtă emoții intense.
8. Să-i ajutăm să caute tratament și sprijin.
9. Să învățăm mai multe despre tulburările de personalitate și să luptăm împotriva stigmei. Tulburarea de personalitate este un diagnostic complicat, iar persoana iubită poate avea de-a face cu concepțiile greșite ale altor persoane, pe lângă a lupta cu propria problemă de sănătate mintală.
10. Să avem grijă de noi înșine. Sprijinirea unei persoane dragi care se luptă cu o tulburare de personalitate poate fi cu adevărat dificilă. De aceea, trebuie să ne amintim că este importantă și propria noastră sănătate mintală.

Deoarece tulburările de personalitate pot provoca probleme legate de relații, de muncă sau de școală și pot duce la izolare socială sau abuz de alcool sau droguri, trebuie să fim atenți la semnele acestor tulburări.

Dacă vă regăsiți printre aceste rânduri sau cunoașteți persoane care manifestă simptome ale unei tulburări de personalitate, nu ezitați să cereți ajutor. Clinica Oana Nicolau este alături de dumneavoastră.

Surse

• https://www.psychiatry.org/patients-families/personality-disorders/what-are-personality-disorders
• https://www.apa.org/topics/personality-disorders/causes
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/schizotypal-personality-disorder/symptoms-causes/syc-20353919
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/schizoid-personality-disorder/symptoms-causes/syc-20354414
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/borderline-personality-disorder/symptoms-causes/syc-20370237
• https://www.mind.org.uk/information-support/types-of-mental-health-problems/personality-disorders/for-friends-family/
• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9743-histrionic-personality-disorder
• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9657-antisocial-personality-disorder
• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9490-obsessive-compulsive-disorder
• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9783-dependent-personality-disorder