Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Socul anafilactic

Anafilaxia reprezinta o reactie alergica severa care poate pune in pericol viata. Se poate produce in decurs de cateva secunde sau minute de le expunerea la substanta alergica, fie ca este vorba de un alergen alimentar (de exemplu, arahidele), fie ca este vorba de un alergen din categoria medicamentelor (de exemplu, un antibiotic) sau de o intepatura de insecta (de exemplu, intepatura de albina).

Despre

Anafilaxia provoaca sistemul imun sa elibereze un flux de substante chimice care provoaca edeme (umflarea tesuturilor), eruptii cutanate si scaderea tensiunii arteriale ceea ce poate produce starea de soc – tensiunea arteriala scade brusc, iar caile respiratorii se ingusteaza, blocand respiratia. Semnele si simptomele includ pulsul slab, insa rapid, eruptia cutanata, greata si varsaturile. Factorii declansatori frecventi sunt anumite alimente, anumite medicamente, veninul de insecte si latexul.

Anafilaxia necesita o injectie rapida cu epinefrina urmata de un drum la camera de garda a celui mai apropiat spital. Daca nu ai epinefrina, mergi imediat la camera de garda. Anafilaxia poate fi fatala, daca nu este tratata imediat.

Simptome

Simptomele anafilaxiei se produc de obicei in decurs de cateva minute de la expunerea la un alergen. Uneori, anafilaxia se poate produce in mai mult de jumatate de ora de la expunere. In general, simptomele se produc intr-o anumita zona a corpului, insa exista persoane mai susceptibile la o reactie anafilactica mai severa, caz in care reactia afecteaza mai multe zone ale corpului simultan. Semnele si simptomele sunt:

  • Reactii cutanate, precum urticarie si prurit (mancarime) sau piele inrosita ori palida
  • Tensiune arteriala scazuta (hipotensiune)
  • Constrictia cailor respiratorii, limba umflata, gat inflamat, ceea ce pot produce suierat si dificultati in respiratie
  • Puls slab si rapid
  • Greata, varsaturi sau diaree
  • Ameteala sau lesin
Cand sa mergi la medic – primul ajutor!

Cere ajutor medical imediat in cazul in care tu, copilul tau sau cineva care este cu tine are o reactie alergica severa. Nu astepta ca simptomele sa treaca. Daca persoana care are un atac poarta la ea o injectie cu epinefrina, administreaza-i-o imediat. Chiar daca simtomele se amelioreaza dupa injectie, tot trebuie sa mergi la camera de garda a celui mai apropiat spital pentru a te asigura ca simptomele nu recidiveaza, chiar daca expunerea la alergen nu mai este mare. Aceasta a doua reactie este denumita anafilaxie bifazica.

Fa o programare la un consult daca tu sau copilul tau ati avut in trecut un atac alergic sever sau ati prezentat semnele si simptomele anafilaxiei. Diagnosticul si gestionarea pe termen lung ale anafilaxiei sunt complicate, prin urmare, va fi nevoie sa mergi la un medic specializat in alergii si imunologie.

Cauze

Sistemul imun produce anticorpi care creeaza un scut impotriva substantelor straine. Acest lucru este benefic daca substanta straina este daunatoare, cum este cazul anumitor bacterii sau virusuri. Insa sistemul imun al unor persoane reactioneaza exagerat la substantele care in mod normal nu provoaca o reactive alergica.

Simptomele alergiei nu sunt de obicei amenintatoare de viata, insa o reactie alergica sevara poate determina anafilaxia. Chiar daca tu sau copilul tau ati avut o reactie anafilactica usoara in trecut, exista riscul unei anafilaxii severe dupa o alta expunere la substanta care a declansat alergia.

Cei mai frecventi declansatori ai anafilaxiei la copii sunt alergiile alimentare, cum sunt cele la arahide, peste, fructe de mare, ou si lapte. Pe langa aceste alergii, pe care le pot dezvolta si adultii, declansatorii de anafilaxie la adulti sunt:

  • Anumite medicamente, precum antibioticele, aspirina, extractele alergenice, streptokinaza sau substantele de contrast administrate intravenos in cadrul unor investigatii imagistice
  • Intepatura de albina, viespe, furnica de foc - in tara noastra doar veninul de albina sau viespe pot fi alergizante si inductoare de anafilaxie; celelalte insecte dau doar reactii inflamatorii (acestea sunt mai intense si mai extinse la persoanele atopice, cu predispozitie genetica mostenita pentru bolile alergice) care se pot eventual suprainfecta
  • Latex

Desi nu este frecventa, unele persoane dezvolta anafilaxie de la exercitiul aerobic precum joggingul sau chiar in urma unei activitati fizice mai putin intense, precum mersul pe jos. Consumul anumitor alimente inainte de exercitii sau efectuarea exercitiilor pe vreme foarte calda, rece sau umeda a fost asociat la unele persoane cu anafilaxia.

Daca nu stii ce anume iti declanseaza un atac alergic, anumite teste pot ajuta la depistarea alergenului. In unele cazuri, cauza anafilaxiei nu este niciodata depistata (anafilaxie idiopatica).

Diagnostic

In cadrul consultului clinic, medicul iti va adresa intrebari referitoare la reactiile alergice anterioare, inclusiv daca ai avut o reactie la:

  • Anumite alimente
  • Medicamente
  • Latex
  • Intepatura de insecte

Pentru a confirma diagnosticul, medicul iti poate recomanda:

  • Efectuarea unei analize de sange care masoara o anumita enzima (triptaza) ale carei valori cresc in primele trei ore dupa anafilaxie
  • Efectuarea unor teste cutanate pentru sustinerea diagnosticului de alergie si pentru a stabili factorul declansator.

Numeroase afectiuni includ semnele si simptomele similare anafilaxiei. Medicul va dori sa excluda acele afectiuni.

Factori de risc

Nu exista multi factori de risc cunoscuti pentru anafilaxie, insa exista unele aspecte care pot creste riscul, intre care:

  • Anafilaxie anterioara. Daca te-ai confruntat cu anafilaxie o data, riscul sa ai o reactie alergica severa creste. Reactiile ulterioare ar putea fi mai severe decat prima.
  • Alergii sau astm. Persoanele care au aceste afectiuni au risc crescut de a suferi de anafilaxie.
  • Anumite afectiuni. In aceasta categorie intra bolile cardiovasculare si acumularea anormala a unui tip de limfocite (mastocitoza).
Complicatii

Istoricul de atopie (predispozitia de a dezvolta alergii) nu creste riscul de anafilaxie, dar creste riscul de deces odata aparuta anafilaxia. Interactiunea intre alergen si anticorpul de tip Ig E determina eliberarea de histamina si alti mediatori, provocand contractia musculaturii netede si vasodilatatie in tesuturi.

O reactie anafilactica iti poate ameninta viata – iti poate opri respiratia sau bataile inimii.

Preventie

Cea mai buna metoda de a prevebi anafilaxia este evitarea substantelor care provoaca aceasta reactie severa. De asemenea:

  • Evitarea substantelor de contrast, in cazul pacientilor care au prezentat reactie anafilactoida la acestea; daca nu pot fi evitate, pacientul va fi primi medicatie preventiva de tip corticoid
  • Poarta un colier sau o bratara de avertizare – aceasta indica faptul ca ai o alergie la un anumit medicament sau substanta
  • Poarta mereu cu tine o trusa de urgenta cu medicamentele prescrise de medic - cu antihistaminice si adrenalina autoinjectabila - doza de 0,3 mg pentru un adult.
  • Daca ai o injectie cu epinefrina, verifica data de expirare si asigura-te ca iti innoiesti reteta inainte de fiecare data de expirare.
  • Asigura-te ca anunti medicii in legatura cu reactiile anterioare la medicamente.
  • Daca esti alergic la intepatura de insecte, fii precaut in preajma lor. Poarta camasa cu maneci lungi si pantaloni lungi, nu merge descult prin iarba, evita culorile deschise, nu te parfuma, nu bea din recipiente deja deschise. Mentine-ti calmul in preajma unei insecte, indeparteaza-te incet si evita sa o omori.
  • Daca ai alergii alimentare, citeste cu atentie eticheta tuturor alimentelor pe care le cumperi si le consumi. Cand mananci in oras, intreaba personalul de la restaurant cum a fost pregatit fiecare fel de mancare, ce ingredient contine. Chiar mici cantitati din alimentul la care esti alergic iti pot provoca o reactie severa.
Tratament

Socul anafilactic necesita tratament imediat. Iata care sunt masurile de prim-ajutor in caz de soc anafilactic

Adrenalina este piatra de temelie in socul anafilactic si trebuie administrata prompt (IM sau SC 0,3-0,5 ml din dilutia de 1/1000 de adrenalina), injectia putand fi repetata la 10-30 de minute. Pacientilor aflati in colaps cardiovascular sau cu obstructie aeriana severa li se poate administra adrenalina intravenos. Adrenalina poate fi administrata si sublingual sau prin canula endotraheala.

Antihistaminicele de tip H1 si H2 trebuie administrate la un interval orar de 6 ore pana la remiterea simptomelor.

Corticosteroizii nu au un rol dovedit in remitera fazei acute, dar previn faza tardiva a reactiei alergice, care poate interveni la 4-6 ore de la debutul reactiei.

Surse de informatie:

https://www.aaaai.org/conditions-and-treatments/allergies/anaphylaxis
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anaphylaxis/symptoms-causes/syc-20351468?p=1