Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Ce trebuie să știi acum despre granulomul dentar:
- Granulomul dentar este o inflamație cronică la vârful rădăcinii unui dinte, cauzată de o infecție bacteriană.
- De cele mai multe ori nu are simptome și este descoperit întâmplător pe o radiografie dentară.
- Netratat, poate duce la complicații serioase, cum ar fi abcesul dentar, sinuzita maxilară sau pierderea dintelui.
- Tratamentul principal este cel endodontic (pe canal), care se face sub anestezie, fără durere, și are o rată mare de succes în salvarea dintelui.
Citește mai departe pentru a înțelege în detaliu ce este această afecțiune și cum o poți trata corect.
- Ce este granulomul dentar?
- Care sunt principalele cauze ale granulomului dentar?
- Ce tipuri de granulom dentar există?
- Granulom vs chist: care este diferența?
- Simptomele tăcute: cum se manifestă un granulom dentar?
- Ce complicații poate provoca un granulom netratat?
- Cum se stabilește diagnosticul de granulom dentar?
- Tratamentul granulomului dentar: metode care salvează dintele
- Când este necesară extracția dintelui?
- Expertiza REGINA MARIA: tratamentul cazurilor complexe
- Prevenție: cum evităm apariția leziunilor periapicale?
- Ce pași trebuie să urmezi?
- Întrebări frecvente despre granulomul dentar
Ce este granulomul dentar?
Granulomul dentar, numit și granulom periapical, este o mică masă de țesut inflamat cronic, situată la vârful rădăcinii unui dinte (apex). Acesta apare ca o reacție de apărare a organismului tău împotriva unei infecții bacteriene localizate în interiorul dintelui, mai exact în canalul radicular.
Practic, organismul încearcă să izoleze infecția și să împiedice răspândirea ei, creând această barieră de țesut de granulație. Este important de știut că granulomul nu este o tumoră sau un cancer, ci o leziune inflamatorie care, deși cronică, necesită tratament pentru a elimina sursa infecției.
Care sunt principalele cauze ale granulomului dentar?
Cauza principală este necroza pulpei dentare (moartea „nervului”), cel mai adesea provocată de o carie profundă care a permis bacteriilor să invadeze canalul radicular. O altă cauză frecventă este un tratament de canal anterior incorect sau eșuat.
Principalii factori care duc la apariția unui granulom sunt:
- Carii profunde: Când o carie avansează, bacteriile pătrund prin smalț și dentină, infectează pulpa dintelui („nervul”) și ajung la rădăcină.
- Traumatisme dentare: O lovitură puternică poate secționa pachetul de nervi și vase de sânge de la baza dintelui, ducând la moartea nervului și, ulterior, la infecție.
- Tratamente endodontice eșuate: Dacă un tratament de canal anterior nu a curățat și sigilat complet sistemul de canale, bacteriile rămase se pot multiplica și pot provoca o infecție cronică la vârf.
- Boala parodontală: În cazuri avansate de parodontoză, bacteriile din pungile parodontale adânci pot ajunge la vârful rădăcinii și pot provoca o leziune similară.
Ce tipuri de granulom dentar există?
Din punct de vedere histologic (la microscop), granuloamele dentare se împart în trei categorii principale, în funcție de celulele care le compun. Această diferențiere este importantă pentru medic, dar, ca pacient, trebuie să știi că toate sunt forme de inflamație cronică ce necesită tratament.
- Granulomul simplu conjunctiv: Este cea mai frecventă formă, compusă din țesut de granulație și celule inflamatorii (limfocite, plasmocite).
- Granulomul epitelial: Conține, pe lângă țesutul de granulație, și celule epiteliale. Acestea pot proveni din resturi celulare rămase în os din timpul formării dintelui.
- Granulomul chistic: Este considerat o formă de tranziție. Atunci când celulele epiteliale din centrul granulomului mor, se formează o cavitate plină cu lichid, iar granulomul începe să se transforme într-un chist radicular.
Granulom vs chist: care este diferența?
Deși ambele sunt leziuni la vârful rădăcinii cauzate de o infecție dentară, diferența majoră este structurală. Granulomul este o masă solidă de țesut inflamat, în timp ce chistul radicular este un „sac” cu un perete propriu (membrană epitelială) care conține lichid.
Simptomele tăcute: cum se manifestă un granulom dentar?
Aceasta este marea problemă: în majoritatea cazurilor, granulomul dentar este complet asimptomatic (nu doare). El evoluează tăcut, luni sau chiar ani de zile, distrugând încet osul din jurul rădăcinii, și este descoperit întâmplător în urma unei radiografii dentare de rutină.
Când totuși dă simptome, acestea sunt de obicei ușoare și vagi:
- O jenă minoră sau o senzație de presiune la mestecarea pe dintele respectiv.
- Schimbarea culorii dintelui (poate deveni gri sau rozaliu), un semn clar că nervul este mort.
- O ușoară sensibilitate la atingerea gingiei în dreptul rădăcinii.
- Apariția unei mici umflături pe gingie (fistulă), ca un „coș”, prin care infecția se drenează.
Atenție: Durerea acută, pulsatilă și umflarea feței nu sunt simptome de granulom, ci de abces dentar, care este o complicație (o acutizare a infecției cronice).
Nu lăsa o simplă carie sau un disconfort minor să evolueze. Programează un consult stomatologic la Regina Maria Dental Clinics pentru un diagnostic corect și un plan de tratament personalizat!
Ce complicații poate provoca un granulom netratat?
Ignorarea unui granulom, chiar dacă este asimptomatic, este o greșeală. Infecția cronică poate oricând să se acutizeze sau să se extindă, ducând la probleme mult mai grave pentru sănătatea ta orală și generală.
- Abcesul periapical: Este cea mai frecventă complicație. Infecția cronică se acutizează, apare puroiul, durerea devine intensă, iar fața se poate umfla.
- Chistul radicular: Granulomul crește și se transformă într-un chist, care distruge o cantitate și mai mare de os, slăbind structura de suport a dintelui.
- Sinuzita maxilară: Dacă granulomul este la un dinte superior (molar sau premolar), infecția se poate extinde în sinusul maxilar, provocând sinuzită de cauză dentară.
- Resorbția rădăcinii: Inflamația cronică poate „topi” treptat rădăcina dintelui, scurtând-o.
- Infecții la distanță (focare de infecție): Rar, bacteriile pot intra în circulația sângelui și pot afecta alte organe, în special la pacienții cu imunitatea compromisă.
Cum se stabilește diagnosticul de granulom dentar?
Diagnosticul de certitudine se bazează exclusiv pe investigații imagistice. Simptomele clinice sunt adesea absente sau neconcludente, iar testele de vitalitate pot doar confirma dacă nervul dintelui este mort sau nu.
- Radiografia retroalveolară: Este investigația de bază, cea clasică. Arată o pată mică, de culoare închisă (radiolucență) în jurul vârfului rădăcinii, indicând o pierdere de os.
- Ortopantomografia (OPG): Este radiografia panoramică. Oferă o imagine de ansamblu a ambelor arcade, utilă pentru screening, dar mai puțin detaliată decât cea retroalveolară.
- Tomografia computerizată (CBCT): Aceasta este investigația de elecție pentru cazurile complexe, recidive sau pentru planificarea chirurgicală.
De ce este necesară imagistica 3D (CBCT)?
Tomografia computerizată cu fascicul conic (CBCT) oferă o imagine tridimensională (3D), spre deosebire de radiografia clasică (2D). Acest lucru este vital, deoarece medicul poate vedea exact dimensiunea leziunii, localizarea ei precisă și raportul cu structurile învecinate (cum ar fi sinusul maxilar sau canalul nervului mandibular).
O imagine CBCT ajută la diferențierea mai clară între un granulom și un chist, este esențială pentru planificarea unei intervenții chirurgicale (rezecție apicală) și poate identifica exact canale suplimentare ale dintelui care au fost omise la un tratament anterior.
Tratamentul granulomului dentar: metode care salvează dintele
Obiectivul principal este salvarea dintelui. Vestea bună este că, în majoritatea cazurilor, acest lucru este perfect posibil prin tratamente moderne, non-chirurgicale sau minim invazive.
Tratamentul endodontic (obturația de canal)
Aceasta este soluția de primă intenție și cea mai frecventă. Tratamentul presupune curățarea mecanică și chimică a întregului sistem de canale din interiorul rădăcinii, eliminând bacteriile și țesutul mort. Apoi, canalele sunt sigilate ermetic pentru a preveni o nouă infecție.
Această procedură se realizează sub anestezie locală (este complet nedureroasă) și, ideal, folosind un microscop endodontic pentru precizie maximă. După ce sursa infecției este eliminată, organismul va resorbi treptat țesutul inflamat (granulomul), iar osul se va reface în decurs de 6-12 luni.
Rezecția apicală
Aceasta este o intervenție chirurgicală minoră, necesară atunci când tratamentul de canal nu este suficient sau nu este posibil. Procedura implică îndepărtarea vârfului rădăcinii (apexul) împreună cu granulomul, direct prin gingie și os.
Se recomandă atunci când există un pivot sau un dispozitiv protetic în canal, care nu poate fi scos, când granulomul este foarte mare sau s-a transformat în chist, sau când tratamentul de canal a eșuat.
Granulomul la măsea: există particularități?
Da, tratamentul la molari (măsele) este adesea mai complex. Măselele au mai multe rădăcini (două sau trei) și mai multe canale, care pot fi curbe, înguste sau greu de găsit. Riscul de a omite un canal la un tratament clasic este mare, iar poziția lor în spatele gurii face accesul mai dificil. Din aceste motive, utilizarea microscopului endodontic este esențială pentru succesul tratamentului la molari.
Vrei să afli mai multe despre procedura care îți poate salva dintele? Citește articolul nostru detaliat despre tratamentul de canal și află de ce este o procedură modernă și complet nedureroasă!
Când este necesară extracția dintelui?
Extracția este întotdeauna ultima soluție și se ia în considerare doar atunci când dintele este compromis irecuperabil. Medicul stomatolog va face tot posibilul să salveze dintele tău natural.
Se ajunge la extracție în următoarele situații:
- Când dintele are o fractură verticală la nivelul rădăcinii.
- Când distrugerea coronară (caria) este atât de mare încât dintele nu mai poate fi restaurat protetic.
- Când granulomul sau chistul a distrus o cantitate prea mare de os, iar dintele are mobilitate avansată (se mișcă).
- În cazul unui eșec repetat al tratamentelor endodontice și chirurgicale.
Expertiza Regina Maria Dental Clinics: tratamentul cazurilor complexe
Tratarea unui granulom, mai ales în cazurile de recidivă (când reapare după tratament) sau la pacienți cu alte afecțiuni cronice, necesită o echipă multidisciplinară și tehnologie de vârf.
La Regina Maria Dental Clinics, abordăm aceste cazuri într-un ecosistem medical integrat. Echipa noastră de endodonți (specialiști în tratamente de canal), chirurgi oro-maxilo-faciali și tehnicieni de imagistică colaborează strâns, folosind microscoape endodontice și imagistică 3D (CBCT) pentru a planifica tratamentele cele mai complexe. REGINA MARIA este lider în digitalizarea sănătății din România, cu peste 1,7 milioane de utilizatori activi ai aplicației mobile și peste 1 milion de recenzii verificate ale medicilor, ceea ce ne permite să monitorizăm îndeaproape evoluția pacienților noștri.
Prevenție: cum evităm apariția leziunilor periapicale?
Prevenția granulomului dentar este sinonimă cu prevenția cariei dentare și a traumatismelor.
Totul începe cu o igienă orală riguroasă și vizite regulate la dentist.
- Igiena orală: Periaj dentar de cel puțin două ori pe zi și folosirea aței dentare zilnic, pentru a preveni formarea cariilor.
- Vizite la dentist: Un control de rutină la fiecare 6 luni poate depista cariile în stadiu incipient, înainte să ajungă la nerv.
- Tratarea cariilor la timp: Nu aștepta să te doară. O carie tratată la timp înseamnă un nerv salvat și prevenirea infecțiilor.
- Radiografii de control: O radiografie panoramică (OPG) periodică poate depista leziuni tăcute, asimptomatice, cum sunt granuloamele.
- Protecție sportivă: Dacă practici sporturi de contact, poartă o gutieră de protecție pentru a preveni traumatismele dentare.
Ce pași trebuie să urmezi?
Dacă ai citit acest articol și bănuiești că ai putea avea o problemă, ai un dinte care și-a schimbat culoarea sau pur și simplu nu ai mai fost la un control de mult timp, acum este momentul să acționezi.
- Pasul 1: Programează un consult. Nu aștepta apariția durerii. Un control stomatologic de rutină este primul și cel mai important pas.
- Pasul 2: Realizează o radiografie panoramică (OPG). Aceasta oferă o imagine de ansamblu și este cea mai bună metodă de a depista leziuni asimptomatice.
- Pasul 3: Discută opțiunile de tratament. Dacă este depistat un granulom, discută deschis cu medicul endodont despre soluțiile pentru salvarea dintelui.
- Pasul 4: Nu amâna tratamentul. Odată stabilit diagnosticul, tratează problema cât mai repede pentru a preveni complicațiile și a-ți păstra dintele.
Echipele noastre din Regina Maria Dental Clinics, cea mai extinsă rețea dedicată medicinei dentare din România, sunt pregătite să îți ofere cele mai bune îngrijiri, bazate pe tehnologie de vârf și expertiză medicală. Programează-te acum pentru un consult și preia controlul asupra sănătății tale dentare!
Întrebări frecvente despre granulomul dentar
Un granulom dentar se poate vindeca de la sine sau cu antibiotice?
Nu. Granulomul este o inflamație cronică, iar sursa infecției (bacteriile din canal) nu poate fi eliminată de organism. Antibioticele pot calma o acutizare (abces), dar nu pot vindeca leziunea cronică. Infecția va reveni imediat ce oprești tratamentul. Singura soluție este tratamentul endodontic sau chirurgical.
Tratamentul de canal doare?
Nu. Aceasta este o teamă învechită. Tratamentul de canal modern se realizează sub anestezie locală puternică, iar procedura este complet nedureroasă. De fapt, tratamentul de canal este cel care elimină durerea cauzată de infecție, nu o provoacă.
Dintele meu a fost tratat pe canal, dar tot am un granulom. De ce?
Aceasta se numește recidivă sau eșec al tratamentului endodontic. Poate apărea dacă tratamentul inițial nu a reușit să curețe perfect canalele, dacă un canal suplimentar nu a fost găsit și obturat, sau dacă au apărut micro-fisuri în dinte. În acest caz, este necesar un nou tratament endodontic sau o rezecție apicală.
Cât costă tratamentul unui granulom dentar?
Costurile variază foarte mult în funcție de complexitatea cazului. Prețul depinde dacă este un tratament endodontic inițial sau un nou tratament, de numărul de canale ale dintelui (un molar este mai scump decât un incisiv) și de necesitatea folosirii microscopului. Medicul îți va oferi un plan de tratament detaliat și o estimare de cost după consultație.
Pot pune un implant dentar după extracția unui dinte cu granulom?
Da, absolut. După extracția dintelui, medicul va curăța foarte bine zona (chiuretaj), eliminând tot țesutul infectat. După ce osul s-a vindecat complet, sau uneori chiar în aceeași ședință, se poate insera un implant dentar pentru a înlocui dintele pierdut.
____________________________________________________________________________
⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Surse:
- StatPearls (NCBI) – Apical Periodontitis, 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK589656/
- StatPearls (NCBI) – Dental Abscess, 2023. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK493149/
- American Association of Endodontists (AAE) – A Concise Guide to Pathology within Endodontics, 2020/2021. https://www.aae.org/specialty/a-concise-guide-to-pathology-within-endodontics/
- National Center for Biotechnology Information (NCBI) – Recent Advances in Apical Periodontitis Treatment, 2023. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10136087/
- World Health Organization (WHO) – Oral health, 17 martie 2025. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/oral-health

