Tulburarea de anxietate de boala este preocuparea persistenta sau frica de a avea sau de a dobandi in viitor o boala grava in ciuda absentei simptomelor sau in prezenta doar a unor simptome minore.
- Persoanele care sufera de tulburare de anxietate de boala sunt atat de ingrijorate ca au o boala serioasa, amenintatoare de viata sau ca pot sa faca o astfel de boala in viitor, incat devin foarte anxioase si au dificultate de functionare in viata de zi cu zi.
- Medicul psihiatru diagnosticheaza tulburarea de anxietate de boala daca persoana continua sa-si faca griji cu privire la o posibila boala grava pe care ar avea-o sau pe care ar putea-o dobandi, chiar si dupa ce o evaluare amanuntita a exclus posibilele afectiuni.
- Terapia de sustinere din partea unui medic specialist care este suportiv si de incredere, precum si terapia cognitiv-comportamentala ar putea ajuta.
In trecut, termenul pentru a descrie aceasta tulburare mintala era hipocondria (sau popular, ipohondria). In conformitate cu noua editie din anul 2013 a Manualului de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale al Asociatiei Americane de Psihiatrie (DSM-5), hipocondria nu mai este considerata un diagnostic si a fost inlocuita cu alte doua tulburari:
- 75% dintre persoanele diagnosticate anterior cu hipocondrie sunt incluse sub diagnosticul de tulburare cu simptome somatice („Somatic symptoms disorder"). Acesti pacienti prezinta unul sau mai multe simptome somatice reale, insa evaluarea clinica amanuntita nu poate stabili o cauza a acestora.
- Restul de 25% au o preocupare excesiva si o frica crescuta ca ar putea fi bolnave sau ca s-ar putea imbolnavi grav, in absenta simptomelor somatice si sunt clasificati ca avand tulburare de anxietate de boala („Illness anxiety disorder).
Epidemiologie
Tulburarea de anxietate de boala este extrem de rara. In Statele Unite 0.1% din populatie sufera de aceasta tulburare mintala. Apare in prima parte a varstei adulte, in jur de 25-30 de ani si afecteaza in mod egal barbatii si femeile. Se agraveaza pe masura ce pacientul inainteaza in varsta, cand focusul privind anxietatea de boala se refera la pierderea memoriei.
Tipuri
Pacientii cu tulburare de anxietate de boala pot sa se incadreze in 2 categorii:
- Pacienti care cauta ingrijire medicala: petrec mult timp si utilizeaza multe resurse in cadrul serviciilor de sanatate. Merg la mai multi medici specialisti si solicita frecvent analize si investigatii medicale.
- Pacienti care evita ingrijirea medicala: evita controalele medicale, nu au incredere in medici sau cred ca medicii nu abordeaza cu seriozitate simptomele lor. Acest lucru creeaza si mai multa teama si anxietate.
Cauze
Nu se cunoaste care este cauza exacta a tulburarii de anxietate de boala, insa urmatorii factori ar avea un rol:
- Credinte. Pacientul poate avea dificultate in a tolera incertitudinea cu privire la senzatiile corporale incomode sau neobisnuite. Va interpreta gresit ca toate senzatiile corpului sunt grave, astfel incat va cauta dovezi care sa confirme ca are o boala grava.
- Familie. Riscul creste daca la randul lor parintii au fost ingrijorati excesiv privind sanatatea lor sau a copilului.
- Experiente din trecut. Daca pacientul a avut o experienta cu o boala grava in copilarie, a avea senzatii fizice reprezinta o frica intensa.
Factori de risc
Se considera ca riscul este crescut daca pacientul are un istoric familial de:
- Traume in copilarie, cum ar fi abuz sau neglijare
- Stres major la un moment dat in viata
- Tulburare de anxietate de sanatate sau alte tulburari de anxietate in familie (copilul invata acest comportament)
- Boala grava in copilarie sau o afectiune serioasa la parinte
- Trasaturi de personalitate, cum ar fi predispozitia de a fi ingrijorat
- Tulburari afective, cum ar fi anxietatea sau depresia
- Alte traume, cum ar fi violul sau abuzul fizic sau emotional
- Utilizarea excesiva a internetului legata de sanatate
Semne si simptome
Pacientii sunt atat de preocupati de ideea ca au o boala grava sau ca s-ar putea imbolnavi, incat asta ii face incapabili sa functioneze. Ca urmare, relatiile personale si performanta profesionala se deterioreaza.
Persoanele cu tulburare de anxietate de boala pot avea sau nu simptome somatice (in greaca, soma inseamna corp). Daca au simptome fizice, acestea sunt usoare (daca pacientii prezinta simptome fizice semnificative, diagnosticul este de tulburare cu simptome somatice).
Frecvent, acesti pacienti interpreteaza gresit si catastrofic senzatiile normale ale corpului. De exemplu, pacientul interpreteaza zgomotele normale ale digestiei, transpiratia sau alunitele normale de pe piele ca fiind semnele unei boli grave. Suferinta pacientului nu este generata de acuza fizica in sine, ci de anxietatea privind sensul, semnificatia sau cauza semnului sau a simptomului, si anume ca acesta este semnul unei boli grave, progresive, amenintatoare de viata. Iar daca au o boala fizica, anxietatea lor este disproportionata fata de de gravitatea afectiunii (ca de exemplu, tusea este interpretata ca semn de cancer pulmonar).
Unii pacienti se autoexamineaza in mod repetat. De exemplu, isi verifica frecvent pulsul, tensiunea arteriala sau temperatura. Boala capata un loc central in viata lor si monopolizeaza conversatia cu ceilalti. Pacientul cauta intensiv informatii despre afectiunea pe care crede ca o are. Se alerteaza usor si in cazul in care o alta persoana are o boala.
Unii pacienti merg frecvent la mai multi medici specialisti, insa starea lor de anxietate persista chiar si dupa un consult medical amanuntit. De altfel, reasigurarea din partea medicului ca totul este normal este neconvingatoare sau doar de scurta durata. Frecvent, considera ca medicul nu a abordat cu seriozitate simptomele lui, iar asta il va face si mai anxios si va necesita reasigurari constante, atat din partea medicilor, cat si din partea familiei sau a prietenilor, ceea ce poate determina relatii tensionate.
La capatul celalalt, sunt pacientii care sunt mult prea anxiosi ca sa mearga la medic si care au un comportament contrar, in care evita consulturile medicale.
De asemenea, pacientii pot evita acele situatii care ar putea duce la un stres mai mare, cum ar fi sa viziteze alti membri de familie care sunt bolnavi. In plus, pot evita activitatile despre care considera ca le-ar putea pune sanatatea in pericol, cum ar fi exercitiile fizice.
Complicatii
Frica si ingrijorarea constanta pot provoca anxietate care afecteaza starea de bine fizica si mentala si poate afecta relatiile si viata de zi cu zi a pacientului. Unii oameni devin sever deprimati si au ideatie suicidala.
De asemenea, tulburarea de anxietate de boala poate determina:
- Efort financiar crescut din cauza costurilor medicale si a concediilor medicale
- Invaliditate medicala si somaj
- Investigatii inutile, care pot avea diverse riscuri
Diagnostic
Diagnosticul tulburarii de anxietate de boala este confirmat atunci cand pacientul continua sa fie preocupat ca are o boala grava mai mult de 6 luni, in ciuda faptului ca nu prezinta simptome si ca evaluarea medicala a exclus posibilele afectiuni sau a identificat o afectiune usoara care nu justifica anxietatea pacientului.
Tratament
- Terapia de sustinere
- Medicatie antidepresiva
- Psihoterapie, in special terapie cognitiv-comportamentala
Scopul tratamentului este de a imbunatati simptomele si capacitatea de functionare a pacientului in viata de zi cu zi.
Terapia de sustinere
Este foarte important ca pacientul cu tulburare de anxietate de boala sa ramana in contact cu un medic specialist. O relatie de suport si de incredere din partea acestui medic, mai ales daca sunt programate controale regulate, il va ajuta foarte mult si poate preveni efectuarea de investigatii sau tratamente inutile. Medicul va monitoriza simptomele si va fi atent la orice schimbare care ar putea semnifica o boala reala. Daca simptomele tulburarii de anxietate de boala nu sunt ameliorate in mod adecvat, pacientii pot beneficia de un consult psihiatric pentru evaluare si tratament, in timp ce continua sa fie ingrijiti de medicul lor curant.
Terapia cognitiv-comportamentala
Terapia cognitiv-comportamentala are scopul de a modifica gandirea si comportamentul care contribuie la aparitia simptomelor. Pacientul invata modalitati mai bune de a face fata stresului si de a-si imbunatati functionarea sociala.
Terapia cognitiv-comportamentala il ajuta pe pacient:
- Sa identifice temerile si convingerile ca are o boala grava
- Sa invete modalitati alternative de a interpreta senzatiile corpului, prin schimbarea gandurilor
- Sa devina mai constient de felul in care grijile si comportamentele il afecteaza
- Sa schimbe modul in care raspunde la senzatiile si simptomele corpului
- Sa invete abilitati pentru a face fata si pentru a tolera anxietatea si stresul
- Sa reduca evitarea acelor situatii si activitati care ar cauza senzatii fizice incomode
- Sa reduca comportamentele de verificare frecventa a corpului si cautarea repetata a reasigurarii
- Sa imbunatateasca functionarea zilnica acasa, la locul de munca, in relatii si in situatii sociale
- Sa trateze alte tulburari mintale, cum ar fi depresia
Preventie
Nu exista o modalitate de prevenire a tulburarii de anxietate de boala. Totusi, sustinerea si intelegerea acestor pacienti ii poate ajuta sa reduca severitatea simptomelor si sa faca fata bolii.
Prognostic
Tulburarea de anxietate de boala este o boala cronica. Pacientul poate avea perioade mai bune, cu anxietate mult redusa si perioade de decompensare, in care resimte intens suferinta fizica si asalteaza cabinetele de consultatie.
Surse de informatie:
www.emedicine.medscape.com
www.mayoclinic.org
www.scielo.br
www.msdmanuals.com
www.my.clevelandclinic.org
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Editor