EDU.STOMATOLOGIE

Sinuzita maxilară de cauză dentară (odontogenă): simptome, cauze, tratament

control2
Sinuzita maxilară de cauză dentară sau odontogenă este printre cele mai frecvente afecțiuni la nivelul sinusului. Descoperă în articol ce presupune sinuzita odontogenă, cum se manifestă, ce cauze are și cum se tratează.

Ce este sinuzita maxilară odontogenă (de origine dentară)

Sinuzita este o inflamație a unuia sau a ambelor sinusuri. Acestea sunt cavități umplute cu aer, care se află în spatele obrajilor, al ochilor și al unei porțiuni din frunte. Sinuzita odontogenă se referă la o inflamație a sinusurilor și are cauză dentară. Cel mai adesea, este afectat sinusul maxilar.

Boala apare atunci când o infecție dentară cauzată de igiena inadecvată sau de chirurgia dentară incorectă (de exemplu, o extracție sau un implant dentar) afectează sinusul maxilar. Acesta este protejat de o membrană (membrana Schneiderian). Însă, dacă în timpul intervenției membrana este afectată, infecția poate ajunge și în zona sinusală.

Sinuzita odontogenă apare la aproximativ 10% dintre cazurile de sinuzită , iar procentul crește odată cu înaintarea în vârstă. De exemplu, la o persoană de peste 50 de ani cu o infecție sinusală există o probabilitate de aproximativ 50% să fie vorba de o cauză dentară.

👉 Igienizarea profesională te ajută să previi numeroase probleme stomatologice. Vezi ce inseamna igienizarea dentara si cand este necesara .

Unde se află sinusurile maxilare?

Sinusurile maxilare sunt cele mai mari dintre cele patru sinusuri paranazale.

Acestea se află sub obraji, imediat sub ochi, și de-o parte și de alta a nasului.

Ce persoane au un risc mai mare de sinuzită odontogenă?

Aceasta este întâlnită preponderent la persoanele adulte și niciodată la sugari, fiind rară la copii și tineri.

Acest lucru se explică prin faptul că, la naștere, sinusul maxilar este o cavitate de mici dimensiuni, situată între orbită și mugurii dentari, iar la copii și tineri, deși sinusul maxilar se dezvoltă și se pneumatizează, dinții sunt situați la distanță relativ mare de podeaua sinusului. În schimb, la adulți, dimensiunea subantrală se micșorează, iar incidența complicațiilor dento-parodontale este mai mare.

Tipuri de sinuzite maxilare de origine dentară

Din punct de vedere anatomo-clinic, sinuzitele maxilare de origine dentară se clasifică în două mari categorii:

  • Sinuzita maxilară acută – care se vindecă în 7 – 10 zile;
  • Sinuzita maxilară cronică – durează mai mult de 12 săptămâni.

De asemenea, în funcție de origine, sinuzita poate fi împărțită  și în:

  • Origine pulpară, inclusiv necroză pulpară;
  • Inflamație periapicală;
  • Fractură radiculară.

Cauzele sinuzitei maxilare de natură dentară (odontogenă)

Sinuzita maxilară de cauză dentară este destul de frecventă în rândul populației generale, având mai multe cauze, precum sunt următoarele:

Afecțiuni dento-parodontale ale dinților sinusali

  • Parodontita apicală acută sau cronică a dinților sinusali;
  • Chisturi radiculare suprainfectate;
  • Parodontopatii marginale cronice profunde, cu pungi parodontale adânci, de la nivelul premolarilor și molarilor superiori;
  • Complicații infecțioase ale incluziei molarului de minte superior sau ale caninului superior;
  • Chisturi foliculare suprainfectate.

👉 Suferi de parodontoză avansată? Află cum se tratează, din articolul Tipuri de tratament pentru parodontoza avansata .

Eșecuri ale tratamentelor endodontice

  • Obturații de canal cu depășire la un dinte cu raport sinusal, în care materialul de obturație va constitui un corp străin la nivelul sinusului maxilar;
  • Obturații de canal incomplete sau lipsa obturațiilor de canal la dinții stâlpi ai unor lucrări protetice vechi.

Accidente și complicații ale extracției dentare

  • Comunicare oro-sinusală neobservată/incorect tratată;
  • Perforarea spațiului subantral prin chiuretaj intempestiv;
  • Împingerea unei rădăcini în sinusul maxilar, în timpul extracției dentare;
  • Împingerea molarului de minte superior în sinusul maxilar, în timpul odontectomiei.

👉 Extracția dentară presupune îndepărtarea unui dinte sau a unei măsele. Descoperă cum se realizeaza si cum sa te recuperezi repede .

Eșecuri în implantologia orală

  • Inserarea unor implanturi endoosoase necorespunzătoare;
  • Erori de tehnică chirurgicală în sinus lifting.

Factorii de risc în sinuzita maxilară de cauză dentară

Factorii de risc ai sinuzitei maxilare de cauză dentară sunt legați de patologia dinților cu raport sinusal și a osului alveolar de acest nivel, inclusiv în urma accidentelor și a complicațiilor unor tratamente stomatologice:

  • Inflamația cronică sau afecțiuni alergice ale mucoasei rinosinusale;
  • Obstrucția ostiumului din meatul nazal mijlociu, prin mecanism inflamator (edemul mucoasei) sau mecanic (polipi sinusali, deviație de sept);
  • Scăderea motilității ciliare, simultan cu creșterea secreției de mucus;
  • Diminuarea rezistenței generale a organismului față de infecții (inclusiv la pacienții cu HIV sau tumori maligne);
  • Fumatul și expunerea la mediu cu noxe.
control1

Simptomele sinuzitei maxilare de cauză dentară (odontogenă)

Sinuzitele pot avea manifestări diferite și chiar mai ușoare, pe măsură ce afecțiunea se cronicizează.

Semne și simptome în sinuzita maxilară acută

Sinuzita maxilară acută de cauză dentară are un debut relativ brusc și se manifestă prin semne și simptome sugestive. Semnele clinice majore și minore specifice sinuzitei maxilare acute sunt:

  • Durere unilaterală, localizată la nivelul etajului mijlociu al feței, cu iradieri în regiunea orbitală, fronto-temporală, occipitală, exacerbată de poziția înclinată a capului;
  • Nas înfundat;
  • Secreție nazală purulentă, anterioară sau posterioară, unilaterală;
  • Febră de 38-39 grade Celsius;
  • Senzație de presiune în regiunea geniană; presiunea digitală exercitată pe peretele antero-lateral al sinusului este dureroasă;
  • Cacosmie subiectivă (perceperea unui miros respingător, real sau imaginar);
  • Răgușeală dimineața;
  • Dureri dentare, uneori cu caracter pulsatil;
  • Tegumente geniene tumefiate și congestionate, dureroase la presiune;
  • Stare generală alterată, lipsa poftei de mâncare;
  • Halitoză;
  • Tuse;
  • Oboseală.

Semne și simptome în sinuzita maxilară cronică

Sinuzita maxilară cronică de cauză dentară este forma clinică întâlnită cel mai frecvent. Se poate instala de la început sub această formă sau poate fi rezultatul cronicizării sinuzitei maxilare acute. Afecțiunea devine cronică dacă durează mai mult de 3 luni. Semnele clinice ale sinuzitei maxilare cronice de cauză dentară sunt variabile, asemănătoare cu cele din sinuzita acută, dar mult mai scăzute în intensitate:

  • Ușoară jenă dureroasă în zona sinusului afectat, în special în poziția înclinată a capului. Durerea poate apărea mai ales dimineața;
  • Secreție nazală anterioară și/sau posterioară, cu caracter mucopurulent, unilaterală;
  • Iritație faringiană;
  • Laringite recidivante;
  • Nas înfundat;
  • Tuse iritativă;
  • Miros neplăcut al gurii;
  • Stare generală alterată (uneori indispoziție generală, cu senzație de oboseală);
  • Refularea lichidelor pe nas - în comunicările oro-sinusale (lichidele se pot revărsa prin nas).

Diagnosticul sinuzitei maxilare de cauză dentară

Persoanele care au simptome asociate sinuzitei odontogene ar trebui să meargă la stomatolog, pentru diagnostic și tratament. Diagnosticul este stabilit pe baza simptomelor, a radiografiei și a unor investigații suplimentare.

Cel mai eficient mod de diagnosticare este prin introducerea unui endoscop flexibil, prevăzut cu o cameră video, în cavitatea nazală. Astfel, se va verifica dacă secrețiile nazale sunt dense și dacă ajung în partea din spate a nasului.

Uneori, se recomandă un CT.

Tratamentul sinuzitei maxilare odontogene

Sinuzita poate fi tratată atât prin tratament clasic, cât și prin remedii naturiste, însă cel de-al doilea caz este valabil numai dacă forma bolii este una ușoară.

Tratament clasic

Primul pas în tratarea acestei afecțiuni a sinusului este eliminarea cauzei care a dus la instalarea ei, și anume tratamentul endodontic corect sau chiar extracția dentară. Următorul pas este tratamentul medicamentos indicat de medic, din care pot face parte antibiotice, antiinflamatoare sau chiar intervenția chirurgicală, în cazul în care tratamentul clasic nu dă rezultatele așteptate.

Tratament naturist

Printre remediile din natură care ajută la vindecarea sinuzitei se numără:

  • Cimbrul;
  • Măghiranul;
  • Cuișoarele;
  • Scorțișoara;
  • Bradul;
  • Pinul;
  • Eucaliptul;
  • Hreanul;
  • Usturoiul;
  • Propolisul.

Cu tratamentul adecvat, prognosticul sinuzitei odontogene este, în general, bun. Totuși, lăsată netratată, pot apărea complicații. Acestea includ răspândirea infecției la alte sinusuri, la orbite sau la structuri intracraniene.

Prevenirea sinuzitei maxilare odontogene

Sinuzita maxilară este cauzată de problemele care apar la nivelul dinților. Iată câteva măsuri pe care le poți lua, pentru a reduce riscul de îmbolnăvire:

  • Menține o igienă corectă a dinților - spală-te pe dinți de două ori pe zi, folosește ața dentară și apa de gură. Astfel, vei îndepărta bacteriile din gură și vei preveni cariile și bolile gingivale;
  • Mergi regulat la consult stomatologic, pentru curățări profesioniste ale dinților - în timpul vizitei, doctorul poate verifica semnele bolilor dentare și gingivale. Astfel, dacă există semne de boală, ea va putea fi tratată din timp;
  • Dacă ai durere de măsea, infecție sau alte probleme dentare, mergi de urgență la stomatolog. Tratamentul timpuriu poate preveni apariția complicațiilor și a sinuzitei odontogene;
  • Ai grijă cu implanturile dentare - acestea pot crește riscul de sinuzită. Dacă te gândești să îți pui un implant dentar, vorbește cu doctorul și pune în balanță beneficiile și riscurile;
  • Evită fumatul - tutunul slăbește sistemului imunitar și crește susceptibilitatea la infecție, inclusiv pentru sinuzita odontogenă.

Când trebuie să mergi la medic

În cazul sinuzitei acute sau cronice, vizita la medic este esențială, atunci când apar simptome precum:

  • Dureri, inflamație sau roșeață în jurul ochilor;
  • Febră mare, persistentă;
  • Confuzie;
  • Tulburări de vedere;
  • Gât înțepenit.

De asemenea, dacă simptomele sinuzitei maxilare de cauză dentară par să treacă, dar apoi se înrăutățesc și durează mai mult de o săptămână, este necesar să mergi la medic, pentru consultație și investigațiile necesare unui diagnostic corect și unui tratament eficient.

Bibliografie:

  • Expert consensus on odontogenic maxillary sinusitis multi-disciplinary treatment, https://www.nature.com/articles/s41368-024-00278-z
  • Odontogenic maxillary sinusitis: A comprehensive review, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7770314/
  • Definition and management of odontogenic maxillary sinusitis, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6439010/
  • Odontogenic sinusitis: causes, diagnosis and treatment, https://www.topdoctors.co.uk/medical-articles/odontogenic-sinusitis-causes-diagnosis-and-treatment
  • Maxillary sinus disease of odontogenic origin, https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0030666503001713?via%3Dihub
  • Total times to treatment completion and clinical outcomes in odontogenic sinusitis, https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0196070923001357
  • Extrasinus Complications From Odontogenic Sinusitis: A Systematic Review, https://aao-hnsfjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1177/01945998211026268