Reteaua de sanatate REGINA MARIA a lansat in august un studiu pentru a investiga raspunsul imun al pacientilor infectati cu noul coronavirus, prin aplicarea informatiilor internationale si contextulizarea acestora la nivel local.
„Memoria” organismului este un element fundamental pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2, la fel cum se intampla cu raspunsul imun al pacientilor in alte afectiuni dezvoltate in urma infectarii cu diferite tipuri de virusi. Cand vorbim despre imunitate, ne referim la posibilitatea de a genera un raspuns imun care ne protejeaza. Si acest raspuns poate fi sau nu de lunga durata.
Primele cazuri de reinfectari cu COVID-19 ne-au adus in punctul in care este important sa stim cat timp suntem protejati de acest virus si cum evolueaza in continuare.
Obiectivul studiului: Cum se comporta organismul dupa infectarea cu SARS-CoV-2?
„Exista agenti patogeni care nu stimuleaza productia de anticorpi si un episod de boala nu ne asigura imunitate impotriva lor. Ei «pacalesc» sistemul imun, iar acesta nu ii detecteaza ca particule straine pentru ca apoi sa-i elimine, asa cum este invatat organismul nostru. Un astfel de agent patogen este virusul HIV, care «se deghizeaza» si reuseste astfel sa ajunga in interiorul celulelor umane. In cazul noului coronavirus, nu se cunoaste foarte bine mecanismul prin care invadeaza organismul si, de aceea, el trebuie studiat in continuare pentru a vedea de ce unii bolnavi nu produc anticorpi”, declara Dr. Andreea Alexandru,medic primar medicina de laborator, director medical Divizia Laboratoare Clinice REGINA MARIA.
Intervin asadar mai multe intrebari legate de modul in care se comporta in prezent organismul dupa infectarea cu noul coronavirus, cum functioneaza si cat timp suntem protejati de o a doua infectare. De aceea, Reteaua de sanatate REGINA MARIA a desfasurat un studiu in perioada august – septembrie 2020, pentru a afla mai multe despre impactul virusului asupra unei persoane care s-a vindecat de infectie, prin urmarirea raspunsului imun al pacientilor afectati de virus.
- Care este proportia pacientilor infectati cu COVID-19 care au dezvoltat anticorpi?
- Cum variaza raspunsul imun de la o persoana la alta, in functie de momentul testarii anticorpilor?
Metodologie studiu:
- Durata: august – septembrie 2020
- Locatie: Bucuresti, Cluj
- Numar de participanti: 239 pacienti testati pozitiv la coronavirus pana la data de 31 iulie
Un procent de 79% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 au prezentat anticorpi detectabili la momentul testarii
Pacientii care au facut parte din studiul REGINA MARIA au fost testati pentru anticorpi intr-un interval mediu de timp de 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR. Acestia au avut forme usoare, moderate, severe sau au fost asimptomatici.
”Sistemul imun va lupta mereu impotriva a tot ceea ce este non-self (nu este propriu organismului) in diferite moduri, cu diferite arme. Unele dintre acestea arme se cheama anticorpi. Acestia sunt de tip IgM si sunt produsi in faza acuta a unei boli, in medie, in primele doua saptamani de la intalnirea organismului cu “inamicul“, in acest context cu virusul CoVID-19, si de tip IgG, produsi dupa 2 saptamani de la momentul infectant, in perioada de refacere/convalescenta. Organismul are nevoie de aceste saptamani pentru a mobiliza resursele si sistemele implicate in producerea acestor Anticorpi (“o armata de soldati bine instruiti sa recunoasca un anumit tip de inamic si sa lupte cu el“)”, completeaza Dr. Andreea Alexandru.
Pe masura ce numarul de zile de la testarea RT-PCR creste, scade numarul pacientilor care prezinta anticorpi. Pacientii testati in medie la 56 de zile au probabilitate mai mare de a avea anticorpi detectabili, in timp ce pacientii stestati in medie la 80 de zile au avut o probabilitate mai mare sa obtina un rezultat negativ.
Studiul REACT-2, condus de Echipa Imperial College din Londra, a confirmat o scadere de 26% a nivelului de anticorpi la 3 luni de la infectare, dupa testarea a 350.000 de pacienti.
Longevitatea raspunsului la anticorpi este inca departe de a fi confirmata in parametri exacti, dar, conform datelor Centrului European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC), in general anticorpii impotriva coronavirusurilor au durata mica de viabilitate si protectie (interval mediu de 12 - 52 saptamani de la aparitia simptomelor) si pot sa apara cazuri de reinfectare. Aceeasi sursa ne spune ca nivelurile de anticorpi IgG ale SARS-CoV-2 pot ramane prezente pe parcursul a sapte saptamani sau, cel putin in 80% din cazuri, pana in ziua 49.
Cazurile grave de COVID-19 par sa fie mai bine protejate de reinfectare decat cele usoare
La prima vedere, putem fi sceptici in legatura cu acest aspect, dar stiati ca nivelul de severitate al formei de COVID-19 este direct proportional cu cresterea numarului de pacienti care prezinta anticorpi? Datele REGINA MARIA ne arata faptul ca, in grupul studiat, pacientii care au avut o forma asimptomatica sau usoara, cu simptome minime, au prezentat anticorpi intr-o proportie mai mica decat pacientii care au avut forme moderate sau severe.
De la inceputul pandemiei, King's College London a urmarit raspunsul anticorpilor la pacienti si lucratori din domeniul sanatatii in cadrul primului studiu longitudinal de acest gen. Din acest studiu a reiesit faptul ca pacientii care au avut forme severe, suferind de febra sau probleme respiratorii timp de cateva saptamani, au dezvoltat anticorpi in numar mai mare fata de cei cu simptome usoare. Studiul REGINA MARIA confirma si acest aspect, analizat local: asimptomaticii au dezvoltat anticorpi in proportie de doar 68%, fata de 89%, cat este procentajul de pacienti cu anticorpi dintre cazurile severe.
Varsta este un factor de risc pentru cazurile grave de imbolnavire cu COVID-19
Datele de la REGINA MARIA indica un risc crescut de a dezvolta o forma moderata/ severa de COVID-19 pentru pacientii cu varsta peste 59 de ani. Organizatia Mondiala a Sanatatii a tras un semnal de alarma referitor la faptul ca virusul provoaca o rata mai mare a mortalitatii la adultii in varsta, cat si la cei care prezinta comorbiditati precum hipertensiunea, bolile cardiovasculare, diabetul, bolile respiratorii cronice si bolile renale cronice.
Grupele de varsta sub 20 de ani si peste 50 de ani prezinta anticorpi intr-o proportie mai mare
Studiul REGINA MARIA mai releva un aspect important: daca toti tinerii sub 20 de ani testati in studiu au prezentat anticorpi dupa infectare, curba de pozitivitate post-infectare decelereaza in segmentul 20-50 de ani, revenind apoi la niveluri inalte de pozitivitate, pe masura ce varsta pacientilor incepe din nou sa creasca. De ce se intampla acest fenomen? Cercetatorii inca studiaza mecanismele umane care genereaza comportamentul, insa informatia este esentiala si acum, in managementul pacientilor de catre sistemul de sanatate.
Imunizarea la virus: de grup sau individuala?
Guvernele fiecarei tari au adoptat masurile pe care le-au considerat necesare, local. Cazul special al Suediei a ridicat multe semne de intrebare cand, la debutul pandemiei, la recomandarea principalului epidemiolog Dr. Anders Tegnell, a mizat pe imunitatea ”de grup”. Recent insa, acesta a declarat ca aceasta metoda s-a dovedit ”inutila si imorala”, iar tara a instituit primele masuri regionale, dupa inregistrarea unor niveluri record de infectare.
Principalul expert epidemiolog al guvernului american, Dr. Anthony Fauci declara ca in SUA, unde curba cazurilor de infectare a crescut exponential odata cu pandemia, este improbabil sa se atinga imunitatea „de grup” curand.
Imunitatea colectiva este un subiect intens dezbatut in contextul epidemiei de coronavirus, insa ne ofera solutii: „Nu cred ca o vom putea eradica. Poate ca nu vom elimina complet virusul, dar daca este redus la un nivel scazut si suficienta populatie este protejata – fie printr-un vaccin, fie prin imunizare dupa vindecare – atunci nu se vor mai forma focare”.
Atata vreme cat cercetarile continua, singura cale de protectie impotriva virusului ramane preventia in comportamentul social. Intre timp, studiul imunizarii pacientilor dupa infectia SARS-CoV-2 continua, contribuind la efortul general de gasire a unor solutii si raspunsuri stiintifice concrete.
Bibliografie:
- https://www.ecdc.europa.eu/en/covid-19/latest-evidence/immune-responses
- https://www.nejm.org/doi/pdf/10.1056/NEJMc2025179?articleTools=true
- https://www.thelancet.com/journals/lanrhe/article/PIIS2665-9913(20)30212-5/fulltext#%20
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7324116/
- https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/risk-comms-updates/update-34-immunity-2nd.pdf?sfvrsn=8a488cb6_2
- https://www.genengnews.com/news/comparing-covid-19-immune-responses-uncovers-key-differences-between-adults-and-children/
- https://stm.sciencemag.org/content/12/564/eabd5487
- https://www.nature.com/articles/s41591-020-0962-9
- https://medicalxpress.com/news/2020-10-autoimmune-like-antibody-response-linked-severe.html
- https://www.cdc.gov/mmwr/volumes/69/wr/mm6915e3.htm?s_cid=mm6915e3_w
- https://www.e-agmr.org/journal/view.php?number=924
- https://www.researchgate.net/publication/340493238_Covid-19_and_Older_Adults_What_We_Know
- https://www.healthline.com/health-news/older-adults-are-more-at-risk-for-covid-19-so-why-dont-vaccine-trials-include-them
- https://www.nature.com/articles/s41564-020-00813-8
- https://www.news-medical.net/news/20200818/Antibody-and-cellular-immunity-in-severe-vs-mild-COVID-19.aspx
- https://www.the-scientist.com/news-opinion/immune-biomarkers-tied-to-severe-covid-19-study-67843
- https://www.sciencemag.org/news/2020/09/uncoordinated-immune-response-may-explain-why-covid-19-strikes-some-hard-particularly