Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Efectul placebo: cum ne poate influența puterea minții

Articol de Psihoterapeut Oana Nicolau Psiholog Psihologie
Mintea umană are o mare putere de a influența vindecarea organismului de anumite afecțiuni; efectul Placebo se referă exact la acest mecanism. O persoană care este convinsă că starea de sănătate i se va îmbunătăți dacă i se administrează un anumit tratament, va avea șanse mai mari de vindecare, chiar dacă, de fapt, acesta este inactiv din punct de vedere medical.

Ce este Placebo

Placebo provine din forma la viitor a verbului „placeo – a plăcea”, care poate fi tradus prin „voi plăcea”. Efectul Placebo este un termen utilizat frecvent în arealul medical, pentru a desemna o substanță inactivă din punct de vedere chimic, dar care conduce la o îmbunătățire reală, cuantificabilă, fără bază într-un tratament real, a stării de sănătate a unui pacient.

Placebo a fost utilizat mai ales în studii clinice și experimente medicale pentru a testa eficacitatea tratamentelor medicale noi. Pacienții sunt împărțiți în două grupuri: grupul Placebo și grupul de lucru; pacienții din grupul de lucru primesc medicamentul testat, în timp ce grupul Placebo primește o substanță neutră, inactivă. În acest fel, cercetătorii pot măsura dacă medicamentul real funcționează, comparând modul în care ambele grupuri de pacienți reacționează. Dacă ambele grupuri au același tip de reacție, fie că este o ameliorare a simptomelor sau nu, se consideră că medicamentul nu funcționează și nu va trece testul.

Placebo este de două tipuri:

  • Placebo inactiv: se referă la o substanță inactivă medical, cu un conținut neutru;
  • Placebo activ: se referă la un medicament ce are efect farmacologic recunoscut, dar care nu este așteptat să producă un efect anume în cazul respectivei afecțiuni.
  • Efectul Placebo a fost îndelung studiat, concluziile fiind concentrate pe relația dintre minte și corp. Specialiștii consideră că acest efect se fondează pe speranța – conștientă sau inconștientă – a unei persoane cu o anumită afecțiune medicală, că se va însănătoși.

Prin urmare, dacă o persoană se așteaptă ca medicamentul pe care l-a luat (deși el este inactiv din punct de vedere medical) să producă un efect pozitiv, atunci este foarte posibil ca propria chimie a organismului să producă efecte similare celor pe care le-ar fi putut provoca un medicament real, activ medical.

Efectul Placebo este declanșat de încrederea persoanei în beneficiile tratamentului și în așteptările de a se simți mai bine, mai degrabă decât de caracteristicile Placebo-ului în sine.

Deși Placebo era folosit mai ales în studiile clinice pentru descoperirea unor medicamente noi și în anumite experimente medicale, datorită capacității demonstrate de a produce modificări asupra organismului, acum Placebo este studiat la scară largă și ca tratament de sine stătător.

Studiile arată că efectul Placebo produce modificări fiziologice, precum creșterea ritmului cardiac sau a tensiunii arteriale. El este folosit cu succes pentru tratarea depresiei, anxietății, sindromului de colon iritabil, a durerii cronice și a oboselii.

Exista grade de reacție la Placebo: o injecție declanșează un efect mai mare decât administrarea unei tablete; două tablete produc un efect mai mare decât una singură.

Cum funcționează efectul Placebo

Este știut că efectul Placebo variază în funcție de persoană și de afecțiunea pentru care este folosit, dar mecanismele de acțiune ale acestuia nu sunt încă pe deplin cunoscute.

Factorii principali implicați în efectul Placebo sunt:

Așteptarea și schimbarea de percepție

Puterea efectului Placebo constă în așteptările pe care persoana le are cu privire la tratamentul administrat sau la încrederea în medicul care l-a prescris. Această așteptare poate duce la o scădere a nivelului general de stres sau poate determina pacientul să reconsidere inconștient simptomele pe care le experimentează și să creadă că s-au ameliorat.

Simpla acțiune de administrare a un medicament deja ne face să ne simțim mai bine, generând un răspuns pozitiv asupra organismului. Placebo poate fi augmentat și prin schimbarea de percepție: interpretarea simptomelor se poate schimba odată cu așteptarea de a se simți mai bine. O persoană poate interpreta într-un mod mai puțin grav o durere ascuțită și spune că simte o furnicătură, dacă tratamentul primit îi oferă siguranța unei stări mai bune.

Un exemplu semnificativ al veridicității efectului Placebo este legat de efectul secundar al opioidelor – depresia respiratorie. Administrarea de opioide Placebo participanților la un studiu clinic care luaseră recent și opioide reale, a provocat depresie respiratorie, în ciuda faptului că medicamentul nu avea ingrediente active care să conducă la acest efect.

Pe de altă parte, dacă pacientul nu se așteaptă ca medicamentul să funcționeze sau crede că va experimenta efecte secundare, efectul Placebo poate avea rezultate negative. În acest caz, Placebo devine Nocebo și se poate manifesta sub formă de greață, somnolență și reacții alergice.

Așteptarea efectului de tip Nocebo poate fi declanșată atunci când pacientul este informat cu privire la efecte adverse înainte de începerea tratamentului.

Sistemul nervos

Anumite cercetări au dezvăluit că există modificări semnificative în activitatea neuronală a persoanelor care suferă de analgezie (incapacitatea de a simți durere) de tip Placebo. Efectul Placebo variază în funcție de structura creierului, măduvei spinării, amigdalei etc.

Administrarea unui medicament Placebo, alături de așteptarea ca starea de sănătate să fie mai bună, pot avea un efect calmant și pot reduce nivelul de cortizol și adrenalină, hormonii stresului, pe care organismul uman îi produce.

În plus, Placebo poate declanșa chiar și producerea și eliberarea propriilor calmante naturale ale organismului, cunoscute sub numele de endorfine. De pildă, răspunsuri semnificative la Placebo au fost asociate cu creșterea dopaminei în circulație și a activității receptorului opiod, situații implicate în sistemul de recompensă și motivație din creier.

La polul opus, s-a descoperit că Nocebo reduce activitatea de producere a dopaminei și a scade funcția receptorului opioid.

O parte dintre modificările neurologice menționate apar în ariile cerebrale vizate de efectele medicamentelor antidepresive, ceea ce duce la o rată de răspuns Placebo de 50 – 75%, în studiile clinice efectuate.

Legătura dintre sistemul nervos și cel imunitar

Creierul afectează eficacitatea sistemului imunitar, astfel că o atitudine pozitivă duce în mod autentic la îmbunătățirea stării de sănătate. Acest tip de interacțiune dintre creier și sistemul imunitar joacă un rol foarte important în efectul Placebo.

Răspunsul natural al corpului

Organismul uman este antrenat să dezvolte răspunsuri fiziologice în funcție de agenții patogeni cărora le este expus. De pildă, creșterea temperaturii corporale (febră) ajută la eliminarea bacteriilor și virusurilor. Exista situații când aceeași creștere a temperaturii poate face rău.

Și în ceea ce privește încrederea că un medicament sau o intervenție ar putea ameliora simptomele unei afecțiuni,  creierul este cel care va decide răspunsul adecvat pe care să-l dea.

Comportamentul persoanei

Placebo poate spori motivația unei persoane de a avea mai multă grijă de ea însăși. Alimentația echilibrată, exercițiile fizice regulate sau odihna pot contribui la ameliorarea simptomelor unei afecțiuni.

Ce afecțiuni răspund la efectul Placebo

Durerea cronică

Capacitatea de a reduce durerea poartă numele de analgezie Placebo și funcționează în două moduri: fie Placebo declanșează eliberarea de analgezice naturale, numite endorfine, fie schimbă percepția asupra durerii. Efectul este mai puternic atunci când persoana știe că i s-a administrat un medicament, decât atunci când medicamentul este administrat fără știrea acesteia.

Depresia

Oamenii de știință consideră că există o legătură între efectul Placebo și efectul antidepresivelor. De asemenea, s-a demonstrat că „antidepresivele” Placebo sunt eficiente în ameliorarea simptomelor depresiei.

Tulburările de anxietate

Efectul Placebo este folosit adesea în studiile clinice pentru medicamentele anxiolitice și chiar poate ameliora simptomele. În tratarea acestor afecțiuni, medicația trebuie completată cu psihoterapie individuală. A discuta cu o persoană calificată și neutră despre gândurile negative, sentimentele neplăcute și temerile personale ajută foarte mult în ameliorarea și chiar dispariția simptomelor.

Tusea

Concluziile studiilor despre medicamentele destinate tratării tusei arată că reducerea acesteia se datorează mai mult efectului Placebo, fiind mai puțin atribuită ingredientelor active din medicamentele administrate.

Disfuncția erectilă

Placebo se poate dovedi eficient inclusiv în cazul acestei afectiuni. În timpul unui experiment, participanții au fost împărțiți în trei grupuri – primului grup i s-a spus că va primi un tratament pentru disfuncția erectilă, celui de-al doilea i s-a spus că va primi fie un Placebo, fie un tratament real, iar celui de-al treilea grup i s-a spus că va primi un tratament Placebo. În realitate, toate cele trei grupuri au primit comprimate Placebo care conțineau doar amidon. Rezultatul experimentului a fost ca simptomele disfuncției erectile s-au ameliorat considerabil, fără diferențe semnificative între cele trei grupuri.

Sindromul de colon iritabil

Studiile arată că rata de răspuns pozitiv la Placebo în ceea ce privește persoanele cu sindrom de colon iritabil este foarte mare. Se știe că efectul Placebo este mai accentuat în experimentele unde participanților li se dau medicamente mai puține. Este de asemenea cunoscut și faptul că există o ameliorare a simptomelor chiar și când participanții sunt conștienți că iau un medicament Placebo.

Boala Parkinson

Experimentele efectuate arată că o parte din grupul cu boala Parkinson cărora le-a fost administrat Placebo au arătat îmbunătățiri semnificative. Acestea s-au întins pe o durată de 6 luni de la momentul experimentului, efect ce pare să se datoreze dopaminei eliberate.

Epilepsia

În timpul studiilor clinice efectuate pentru tratarea epilepsiei s-a descoperit că tratamentul de tip Placebo a dus la o scădere cu 50% a frecvenței episoadelor convulsive în rândul participanților.

Factori care influențează răspunsul pozitiv la Placebo

Caracteristicile tratamentului

Dacă vorbim despre administrarea unor pastile reale, persoana căreia îi sunt administrate va crede că acestea conțin o substanță activă și că sunt un medicament eficient.

Pastilele de dimensiuni mai mari sugerează o doză mai puternică decât pastilele mai mici. Administrarea a două pastile produce un efect mai mare decât doar a uneia. În general, injecțiile au un efect Placebo mai puternic decât pastilele.

Atitudinea generală a pacientului

Dacă persoana este optimistă și crede că tratamentul va funcționa, șansele ca efectul Placebo să se declanșeze sunt mai mari. Cu toate acestea, Placebo poate funcționa chiar și dacă persoana este sceptică în privința unui răspuns pozitiv.

Relația dintre medic și pacient

Dacă persoana are încredere în medicul ce prescrie tratamentul, este mai probabil ca efectul Placebo-ul să se declanșeze. Este important de menționat că folosirea tratamentelor Placebo nu înseamnă că boala de care o persoană susține că suferă, nu este reală.

Studiile arată că, dacă simptomele unei afecțiuni de care suferă o persoană sunt ameliorate prin administrarea unui tratament Placebo, putem spune că starea mentală joacă un rol foarte important în vindecare. Este cunoscut, de exemplu, faptul că stresul contribuie semnificativ la creșterea tensiunii arteriale. Acesta, la rândul său, este un factor de risc pentru bolile cardiace. Așa cum mintea poate contribui la apariția unei afecțiuni, ea poate contribui la fel de intens și la vindecarea ei.

Controverse legate de efectul Placebo

Deși eficiența efectului Placebo este demonstrată, prescrierea tratamentelor de acest tip aduce în discuție atât elemente de natură medicală, cât și morală. Există îngrijorarea că ar putea întârzia descoperirea unor afecțiuni medicale grave sau îmbunătățirea reală a stării de sănătate a persoanei.

Tratamentele Placebo pot fi prescrise acelor pacienți care au tendința de autoadministrare a unor medicamente puternice atunci când nu sunt cu adevărat necesare (exemplu: antibiotice în cazul unor afecțiuni virale și nu bacteriene).

Există dispute de ordin moral privind faptul că – prin Placebo – medicul induce în eroare pacientul și îi ascunde adevărul. Se argumentează că poate fi considerată o greșeală morală, chiar dacă ajută la îmbunătățirea stării de sănătate.

Pe de altă parte, dacă tratamentul Placebo are efectul dorit, el poate fi considerat, în continuare, un tratament eficient.

Concluzii

Deși mecanismul de funcționare al efectului Placebo nu este în totalitate cunoscut, rolul jucat de minte în vindecarea propriului organism este de necontestat.

O atitudine pozitivă întotdeauna ajută, indiferent de împrejurare. Se spune că încrederea în puterea vindecătoare a unei terapii reprezintă deja primul pas din drumul spre vindecare. Mentalitatea noastră poate influența modului în care ne simțim și acționăm.

Cere ajutorul unui psiholog

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate

Acest site este protejat de reCAPTCHA si se aplica Politica de confidentialitate si Termeni si conditii.