Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Faringita: cauze, simptome, tratament

faringita1

Faringita reprezinta inflamatia faringelui, cunoscuta si sub denumirea de „durere in gat”. Aceasta afectiune se manifesta prin disconfort la inghitire sau odinofagie (durere la inghitire). In majoritatea cazurilor, faringita este de cauza infectioasa si apare frecvent in anotimpul rece.

Cauzele faringitei

De cele mai multe ori, faringita apare ca urmare a unei infectii virale sau bacteriene.

Rar, pot fi prezente si alte cauze ce determina instalarea faringitei. Printre acestea se afla:

  • refluxul gastroesofagian;
  • alergiile;
  • toxinele;
  • traumatismele;
  • abcesele (peritonsilar, parafaringian, retrofaringian);
  • epiglotita.

Peste jumatate dintre cazurile de faringita sunt de origine virala. Cele mai frecvente virusuri implicate sunt:

  • rinovirusurile;
  • adenovirusurile;
  • coronavirusurile;
  • virusul Influenza;
  • virusul Parainfluenza.

Rar, exista si situatii in care faringita este data de virusuri precum:

  • virusul Epstein-Barr;
  • virusul Herpes;
  • virusul imunodeficientei umane;
  • virusul Coxsackie.

Faringita de origine bacteriana poate avea un tablou clinic mai sever decat cea virala.

De cele mai multe ori, aceasta apare ca o suprainfectie a faringitei virale. Patogenul bacterian cel mai des intalnit este streptococul hemolitic de grup A, dar sunt implicati si streptococul de grup B si C. Alti agenti microbieni care pot determina faringita sunt:

  • Candida sp.;
  • Mycoplasma pneumoniae;
  • Chlamydia pneumoniae;
  • Neisseria gonorrhoeae;
  • Neisseria meningitidis;
  • Corynebacterium diphtheriae.

Simptome

Principalele simptome ale faringitei sunt reprezentate de:

  • febra;
  • tonsile (amigdale) inflamate;
  • disconfort la deglutitie (inghitire);
  • senzatia de gura uscata;
  • dificultati la vorbire;
  • eritem faringian;
  • adenopatii cervicale;

In functie de agentul etiologic, faringita prezinta unele manifestari specifice. Astfel, faringita de origine virala are ca simptome particulare:

  • febra moderata;
  • rinoree;
  • tuse;
  • cefalee;
  • eritem;
  • conjunctivita.

Spre deosebire de faringita cauzata de infectie virala, cea bacteriana nu prezinta simptomele caracteristice tractului respirator superior (tuse, rinoree), iar febra are, de cele mai multe ori, valori mai crescute.

In medie, perioada de stare a bolii (cea in care sunt prezente simptomele) este de aproximativ 7 zile. In cazul complicatiilor, aceasta durata se poate prelungi.

Infectia cu virusul Epstein-Barr prezinta o durata mai mare pana la vindecare. Fata de simptomele clasice, aceasta prezinta si:

  • limfocitoza;
  • fatigabilitate;
  • mialgie (durere musculara);
  • limfadenopatie;
  • hepatomegalie;
  • splenomegalie.

Unele din aceste simptome, precum hepatosplenomegalia poate dura pana la 3 saptamani. De aceea, este necesara o reevaluare la medicul specialist. Acesta poate recomanda o ecografie pentru evaluarea viscerelor, precum si alte investigatii.

Diagnostic

Stabilirea diagnosticului de faringita se face de catre medicul specialist. Acesta efectueaza o anamneza detaliata, care sa evidentieze simptomele prezente, durata acestora, dar si istoricul medical al pacientului.

Examenul clinic urmareste in principal aspectul faringelui. Sunt evaluate si alte structuri, precum: ochii, nasul, urechile, ganglionii limfatici locali, dar si starea generala a pacientului. Ulterior, sunt recomandate investigatii suplimentare pentru a depista cauza faringitei.

Cultura bacteriana

In cazul in care se suspecteaza o faringita de cauza bacteriana se recomanda efectuarea unui exudat faringian. Acesta presupune utilizarea unui tampon care recolteaza prelevat faringian. Este esential ca inainte de a realiza un exudat sa nu fie administrat niciun antibiotic. In caz contrar, rezultatul poate iesi fals negativ.

Proba recoltata se insamanteaza pe un mediu de cultura care favorizeaza cresterea bacteriana. Se stabileste care este agentul patogen si se efectueaza antibiograma pentru a identifica antibioticele cele mai potrivite pentru tratament.

faringita2

In unele situatii, poate fi folosit si un test rapid pentru detectarea infectiei cu streptococ. Acesta are avantajul confirmarii precoce a diagnosticului.

Analize de sange

Analizele de sange ofera informatii suplimentare cu privire la natura acestei afectiuni.

Astfel, se poate face diferentierea intre o infectie virala si una bacteriana. Tot prin intermediul acestora, se stabileste diagnosticul de mononucleoza, infectia cu virusul Epstein-Barr.

Tratamentul in faringita

Tratamentul administrat este ales in functie de agentul patogen care a cauzat aparitia faringitei, precum si de simptomele prezente. In cazul unei infectii bacteriene, tratamentul de electie este reprezentat de antibiotice. Cel mai frecvent, se recomanda:

  • penicilina;
  • amoxicilina;
  • cefalosporine;
  • macrolide;
  • clindamicina.

De asemenea, este important de mentionat faptul ca tratamentul pentru faringita este stabilit de catre medicul specialist pe baza antibiogramei si a simptomelor prezente.

Nu este recomandata automedicatia.

Antibioticele prezinta avantajul scurtarii cu aproximativ o zi a simptomelor. Suplimentar, in cazul unei infectii cu streptococ de grup A este prevenita aparitia unor complicatii, precum reumatismul articular.

In cazurile severe ale infectiilor virale care genereaza faringita se administreaza antivirale. Daca sunt prezente simptome de intensitate moderata, tratamentul indicat este cel simptomatic. Severitatea simptomelor se poate reduce si prin intermediul corticosteroizilor. Acestia pot fi introdusi in schema de tratament atat in infectiile bacteriene, cat si in cele virale.

Pentru ameliorarea simptomelor se recomanda si unele pastile de supt, care au rolul de a reduce durerea si inflamatia locala. Un alt efect benefic il au lichidele. Acestea previn dehidratarea si uscarea mucoaselor. Se recomanda a se consuma lichide caldute, dar nu fierbinti, pentru a nu irita suplimentar mucoasa. De asemenea, folosirea unui umidificator poate usura respiratia si impiedica uscarea mucoaselor, mai ales in timpul somnului.

Odihna este benefica, favorizand vindecarea. De aceea, este recomandat a respecta orele de somn. Pe langa aceasta, la vindecare contribuie si o dieta bogata in nutrienti.

A se evita iritantii locali, precum alcoolul, alimentele condimentate, fumatul.

Complicatii

De cele mai multe ori, faringita are o evolutie favorabila. Insa, netratata corespunzator, poate genera unele complicatii, precum:

  • otita medie;
  • sinuzita;
  • mastoidita;
  • epiglotita;
  • sindromul de soc toxic;
  • reumatismul articular poststreptococic;
  • glomerulonefrita poststreptococica.

Prognostic

Prognosticul faringitei este favorabil. In cele mai multe dintre cazuri, vindecarea se realizeaza fara aparitia complicatiilor. In medie, vindecarea dureaza o saptamana.

Pot exista situatii in care durata bolii se prelungeste sau apar complicatii. Aceasta se intampla ca urmare a:

  • tratamentului ineficient;
  • rezistentei la tratament;
  • compliantei scazute a pacientului.

Astfel, pentru o vindecare completa si fara complicatii, este necesar a merge la medic cat mai repede de la aparitia primelor simptome si a respecta tratamentul indicat de acesta.

De asemenea, este important si a respecta vizita la medic pentru o reevaluare a starii de sanatate, conform indicatiilor primite.

Prevenire

Faringita de cauza infectioasa poate fi prevenita prin adoptarea unor reguli de igiena. De aceea, se recomanda:

  • spalarea mainilor in mod regulat;
  • folosirea dezinfectantului cand spalatul nu este disponibil;
  • dezinfectarea suprafetelor contaminate;
  • evitarea contactului cu persoanele bolnave;
  • folosirea propriilor tacamuri si vase;
  • evitarea factorilor iritanti sau toxici (fumatul activ sau pasiv).

Mentinerea unui regim alimentar echilibrat din punct de vedere nutritional, respectarea orelor de somn si adoptarea unor norme de igiena contribuie semnificativ la mentinerea unui sistem imun sanatos. In acest fel, faringita poate fi prevenita. De asemenea, vizita la medic este esentiala atat pentru realizarea unui control de rutina, cat si pentru evaluarea oricarui disconfort aparut, cu scopul de a evita instalarea unor eventuale complicatii.

 

Bibliografie:
www.hopkinsmedicine.org, https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/pharyngitis, accesat la data 10.03.2022;
my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/8274-sore-throat-pharyngitis, accesat la data 10.03.2022;
www.cdc.gov, https://www.cdc.gov/groupastrep/diseases-hcp/strep-throat.html, accesat la data 10.03.2022;
Wolford R. W. et al., 2021, Pharyngitis, Statpearls Publishing