Eşti aici

Centru de Excelenta in Chirurgia Herniilor

Un Centru de Excelență are obligația să reunească toate specialitățile de care un pacient cu un diagnostic de hernie sau eventrație poate avea nevoie, astfel încât el sa fie îngrijit într-o echipă pluridisciplinară, în aceiași locație. În felul acesta pacientul economisește timp în perioada investigațiilor preoperatorii, iar in post operator daca are o complicatie, acesta va fi diagnosticata rapid permițând un tratament precoce. Un centru de excelență dezvoltă protocoale de lucru care vizează atât perioada de investigații preoperatorii, cât și perioada de spitalizare, dar și perioada postoperatorie.

Un centru de excelență nu numai că investește resurse pentru implementarea celor de mai sus, dar alocă resurse pentru a raporta în permanență rezultatele tratamentelor, către un centru regulator internațional, cel care este responsabil și de evaluarea și de etichetarea centrului nostru ca centru de excelenta.

Forumul internațional care acreditează și gestioneaza bazele de date ale centrelor de excelență are astfel posibilitatea de a stabili standarde de calitate pentru actul medical și modele de urmat pentru celelalte spitale.

Centrul de excelență in tratarea patologiei peretelui abdominal se bazeaza pe o echipă multidisciplinară formată din chirurgi generaliști, chirurgi de chirurgie plastică și reparatorie, imagisti specializati in patologia peretelui abdominal (ecografie, CT, RMN), urologi, gastroenterologi, pneumologi, oncologi și nu în ultimul rând anesteziști de valoare, având ca scop o evaluare și corectare a cauzelor care au generat problema parietala, rezolvarea optimă a patologiei parietale, oricât de complexă ar fi ea.

Modelul centrului de excelenta s-a dovedit un succes permițând dezvoltarea performantei medicale.

Acreditari

Surgical Review Corporation, USA

Certificarea americană a venit în anul 2016 după un proces amplu de auditare atât a spitalului, cât și a echipei medicale efectuat de către o echipă de specialiști din SUA, coordonată de Phd. Neil Hutcher, Chief Medical Officer în cadrul Surgical Review Corporation din North Carolina, USA.

Domeniul acreditat: Ponderas – Centru de Excelență în Chirurgie Herniilor

Dată acreditării: iunie 2016

Defectele peretelui abdominal (hernii și eventrații) reprezintă o patologie foarte frecventă, fiind a doua indicație pentru intervenție chirurgicală după litiaza biliară. Prevalența acestei patologii este foarte ridicată, estimându-se că, 27% dintre bărbați și 3% dintre femei vor suferi în cursul vieții o operație pentru hernie.

Hernia inghinală este cel mai frecvent întâlnită dintre toate tipurile de hernii abdominale. Este localizată în partea inferioară a abdomenului, către baza coapsei. În această zonă se găseşte canalul inghinal, care este un tunel prin care trec vasele/nervii testiculului, la bărbat, respectiv ligamentul rotund care fixează uterul, la femei.

Hernia inghinală presupune slăbirea muschilor şi a ligamentelor canalului inghinal, ceea ce permite trecerea din interiorul abdomenului a ţesutului grasos (epiploon) sau a intestinului subţire, către tegument (exterior).

Pe lângă modificările anatomice, creşterea repetată a presiunii abdominale prin ridicarea unor obiecte grele, tuse şi constipaţie cronică, precipită apariţia herniilor. În urma producerii acestui mecanism, se observă cu uşurinţă apariţia unei “gâlme”, “umflături” în zona inghinală sau chiar mărirea scrotului în cazul bărbaţilor. Această “umflătură” poate să dispară în poziţie orizontală (culcată) şi să reapară în poziţie verticală (în picioare), însoţită chiar şi de durere. Pentru o mare parte dintre aceste hernii, evoluţia constă în creşterea dimensiunilor şi limitarea activităţii fizice.

În situaţia apariţiei unor complicaţii, cum ar fi incarcerarea, ocluzia sau strangularea, se impune tratament chirurgical de urgenţă.

Tratamentul herniilor nuse face cu medicamente. Herniile sunt tratate exclusiv chirurgical prin reducerea conţinutului sacului herniar în abdomen şi repararea/întărirea peretelui abdominal prin montarea unei “plase” din material sintetic.

Pentru hernia inghinală, abordul chirurgical se poate face fie prin metoda clasică - deschisă, care constă în efectuarea unei singure incizii cu lungimea de cca 7-10 cm, fie prin metoda minim-invazivă - laparoscopică. Operaţia prin tehnică laparoscopică constă în efectuarea câtorva incizii cu dimensiuni reduse (0,5 cm – 1 cm) prin care chirurgul manipulează instrumentele. Pe lângă avantajul cosmetic, datorită traumatismului mult diminuat al ţesuturilor, permite o recuperare mai rapidă, cu reluarea imediată a activităţilor zilnice. Comparativ cu intervenţia clasică, probabilitatea de contaminare a plăgilor, a plasei, rata de recidivă prin laparoscopie, sunt reduse. În situaţia pacienţilor diagnosticaţi cu hernie inghinală pe partea dreaptă şi pe partea stângă în acelaşi timp (hernie inghinală bilaterală) operaţia pe cale laparoscopică are avantajul de a rezolva ambele hernii prin aceleaşi min-incizii, cu durere postoperatorie diminuată şi timp operator redus.

Hernia ombilicală apare atunci când o parte din conţinutul abdomenului (mare epiploon, grasime, intestin) iese sub piele, printr-un defect (o gaură, ruptură) în muşchii abdominali, defect situat în dreptul ombilicului. Herniile ombilicale sunt destul de frecvente, reprezentând cca 10% din numărul total al herniilor. Deşi sunt mai frecvente la sugari, ele apar de asemenea şi la adulţi.

Semne şi simptome

  • umflatură în zona ombilicului, care poate varia ca dimensiuni de la câţiva milimetri la câţiva centimetri
  • durere la nivelul ombilicului
  • modificarea culorii tegumentului ombilicului

Cauzele

Hernia ombilicală poate fi provocată de o presiune crescută în interiorul abdomenului, ca urmare a efortului fizic intens, excesului de greutate, gravidităţii sau a unei cantităţi crescute de lichid în abdomen (ascită). Hernia ombilicală poate fi provocată de asemenea de o serie de probleme de sănătate: tuse cronică, constipaţie cronică, adenom de prostată.

Tratamentul

Fiindcă herniile ombilicale tind să se mărească în timp, este nevoie de operaţie cât mai rapidă pentru a le trata, în special atunci când cresc în dimensiuni sau devin dureroase.

Fără tratament, există un risc de strangulare: o parte a intestinului sau grăsimea sunt prinse, iar alimentarea cu sânge a ţesutului este tăiată. Acest lucru poate fi foarte dureros. În cazul acestei complicaţii, este nevoie de intervenţie chirurgicală de urgenţă.

Intervenția chirurgicală poate fi efectuată pe cale clasică sau laparoscopică, dar oricare ar fi metoda, este indicat ca repararea acestei hernii să fie efectuată înainte de apariţia complicaţiilor (strangulare). În acest fel, defectul va putea fi închis şi peretele abdominal întărit cu o „plasă” (proteză textilă). Montarea unei plase pentru întărirea peretelui poate deveni neindicată în cazul operaţiei efectuate în urgenţă (ex: hernie ombilicală cu strangularea unei porţiuni de intestin ce trebuie rezecată). Nemontarea unei „plase” se asociază cu un risc crescut de reapariţie a herniei (recidivă).

Tehnica laparoscopică utilizează instrumente specifice, subțiri şi o cameră video de înaltă rezoluţie (HD), introduse în abdomenul pacientului prin 3 incizii mici (două de 5mm şi una de 1 cm), realizându-se în acest fel repararea herniei şi scăderea riscului de recidivă, prin montarea unei plase la nivelul defectului din peretele abdomenului.

Avantajele tehnicii laparoscopice faţă de cea clasică

  • durere postoperatorie mult redusă
  • scade foarte mult riscul complicaţiilor
  • perioada de spitalizare mult scurtată, pacientul putând fi externat şi a doua zi după operaţie
  • reluare rapidă a activităţilor socio-profesionale
  • rezultate estetice superioare.

Eventraţia este o formă de hernie care apare în locurile unde peretele abdominal a fost secţionat cu ocazia unei intervenţii chirurgicale anterioare. Este descrisă de către pacienţi sub forma unei "umflături" în dreptul ciactricei postoperatorii şi poate fi însoţită de durere şi modificare a tegumentului aflat deasupra acesteia. Aceste "umflături", "gâlme" apar ca urmare a unui defect al straturilor musculare şi aponevrotice abdominale, sub forma unei "găuri" prin care cel mai frecvent intestinele ies în afara cavităţii abdominale. Sunt frecvent întâlnite după chirurgia clasică, aproximativ 20-30 % din aceste operaţii dezvoltă eventraţii în evoluţia lor. După chirurgia laparoscopică, slăbirea peretelui abdominal care implică apariţia acestor "găuri" este mult redusă, comparativ cu chirurgia deschisă.

Cauzele care pot determina apariţia eventraţiilor sunt reprezentate de obezitate, sarcină, vârsta înaintată, constipaţie, afecţiuni pulmonare care determină tuse persistentă după interevenţia chirurgicală, infecţiile postoperatorii ale plăgilor, tehnica chirurgicală utilizată, folosirea aceleiaşi cicatrici pentru mai multe intervenţii.

Repararea acestor "găuri " ale abdomenului se face numai chirurgical. Netratate corect la timp acestea pot evolua în dimensiuni şi chiar dezvolta complicaţii importante (strangularea intestinelor, ocluzii intestinale), care vor impune o atitudine chirurgicală în urgenţă.

Tratamentul modern consta în utilizarea unor materiale sintetice - plase, foarte bine tolerate de către organism şi care au rolul de a întări peretele abdominal slăbit sau uneori chiar să îl înlocuiască, acolo unde acesta nu mai poate fi refăcut.

Abordul laparoscopic este din ce în ce mai utilizat, fiind justificat de avantajele pe care le are în faţa chirurgiei clasice. Chirurgia laparoscopică (minim-invazivă) foloseşte incizii reduse în dimensiuni, situate la distanţă de eventraţie ("gaura" abdominală), în felul acesta nu mai utilizează aceeaşi cicatrice şi în consecinţă nu mai slăbeşte şi mai mult un perete abdominal deja slăbit. Plasa, indiferent de dimensiunea ei, va fi introdusă în abdomen printruna dintre aceste mici tăieturi, iar mai apoi va fi plasată corespunzător eventraţiei şi fixată cu fire şi agrafe de titan.

Lipsa inciziilor de mari dimensiuni determină un traumatism parietal mult diminuat, ceea ce se regăseşte în recuperarea rapidă a pacienţilor, care nu mai sunt limitaţi excesiv de la mişcare (aşa cum se întâmplă după chirurgia clasică) şi care experimentează o senzaţie de durere mult diminuată.

Alte avantaje importante ale metodei laparoscopice sunt: scăderea probabilităţii apariţiei de infecţii ale plăgilor şi plaselor, scăderea şansei de reapariţie a eventraţiilor - de recidivă.

  1. Prof. Dr. Catalin Copaescu – Medic Primar Chirurgie Generala, Chirurg de Excelenta
  2. Dr. Florin Turcu – Medic Primar Chirurgie Generala Coordonator Centru de Excelenta in Chirurgia Herniilor.
  3. Dr. Bogdan Smeu – Medic Specialist Chirurge Generala  
  4. Dr. Ionut Hutopila – Medic Specialist Chirurge Generala  
  5. Dr. Simona Filip – Medic Specialist Chirurge Generala  
  6. Dr. Maura Priboi – Medic Specialist Chirurge Generala  
  7. Dr. Irina Balescu – Medic Specialist Chirurge Generala  
  8. Dr. Sorin Velici – Medic Specialist Chirurge Generala  
  9. Dr. Bogdana Banescu – Medic Specialist Chirurge Generala  
  10. Dr. Andrei Daniel - Medic Specialist Chirurge Generala