Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Stimularea lactatiei. Ce solutii sunt eficiente

Articol de Consultant Anisoara Mihai Asistent medical Consiliere alaptare

Laptele matern este un drept incontestabil al mamelor si copiilor acestora, iar pentru a realiza acest lucru, merita facute eforturi, cu scopul alaptarii exclusive la san, pana la sase luni, si continuarea acesteia, concomitent cu diversificarea, pana la 2 ani. Aceasta este varianta ideala recomandata unanim de pediatri, nutritionisti si medici, in general, cu beneficii majore atat pentru copil, cat si pentru mama. In aceste conditii, se poate afirma ca stimularea lactatiei este un beneficiu atat pentru dezvoltarea sanatoasa a copilului, cat si pentru cea fizica si emotionala a mamei.

Secretia lactata

Procesele care duc la aparitia secretiei lactate incep in timpul sarcinii, dar se instaleaza cu adevarat abia dupa nastere. Interesant este ca procesul lactatiei apare si in cazul nasterilor premature, dar este complet blocat in perioada sarcinii, desi glandele mamare sunt apte sa produca lapte, practic, de la finele lunii a cincea de sarcina. Acest mecanism fin, ce regleaza tot procesul si care este orientat in favoarea sustinerii nou-nascutului, este realizat de trei hormoni.

In timpul sarcinii, combinatia de estrogen si progesteron sustine dezvoltarea fatului, inhiband efectul prolactinei. Acest mecanism se inverseaza dupa nastere, factorul declansator al secretiei lactate fiind expulzia placentei, scaderea brusca a nivelului de progesteron si estrogeni, concomitent cu un raspuns activ din partea glandelor mamare la secretia crescuta de prolactina si oxitocina.

Acesta este mecanismul hormonal, dar modul in care reactioneaza fiecare organism este unul specific, aceasta fiind explicatia pentru faptul ca unele femei isi pot alapta copiii imediat dupa nastere, indiferent daca a fost o nastere normala sau prin cezariana, in timp ce altele nu.

Cand apare secretia lactata

Nu este o regula ca la nasterea naturala laptele sa apara mai usor decat la cezariana. Este unanim acceptat ca totul depinde de fiecare organism in parte, dar si de modul in care se produce stimularea dupa nastere. Sunt situatii in care, dupa o nastere naturala, mamele pleaca acasa fara lactatie declansata, dar si cazuri cand, desi au nascut prin cezariana, lactatia se declanseaza foarte repede. Nu exista un tipar general variabil si nu trebuie facute comparatii, pentru ca nu sunt relevante.

Pragul normal pentru declansarea lactatiei este de 48 pana la 72 de ore de la nastere. In primele doua, trei zile este normal ca bebelusul sa fie hranit cu colostru, dar, daca mama nu reuseste sa declanseze lactatia, se poate ca bebelusul sa primeasca un supliment alimentar sub forma de lapte praf. De asemenea, pot exista situatii in care mama nu are colostru si este evident ca acel copil trebuie hranit. La femeile aflate la a doua sau a treia nastere, lactatia se declanseaza mai repede.

Compozitia si proprietatile laptelui matern

Laptele matern este o emulsie de globule de grasime intr-o solutie coloidală de proteine, la care se adauga alte substante. Doi constituenti ai laptelui (cazeina proteica si lactoza) sunt produsi exclusiv de glandele mamare.

Laptele uman este superior formulelor de lapte de vaca modificate si ofera vitamine, minerale, proteine si anticorpi care protejeaza tractul gastrointestinal al sugarului. Specific acestuia sunt continutul de lipaza stimulata de saruri biliare care faciliteaza digestia completa a grasimilor si unii compusi care stimuleaza maturarea mucoasei intestinului sugarului, astfel incat acesta sa fie capabil sa digere si sa absoarba nutrientii si sa-si reduca gradul de sensibilitate (iar prin aceasta, sa evite reactiile adverse, inclusiv alergiile) la proteine. Mai mult, unii compusi unici din laptele matern au efect direct asupra dezvoltarii si maturarii nervilor si a retinei.

Niciunul dintre acesti compusi nu poate fi sintetizat artificial si nu se regaseste in formulele de lapte. In final, dar nu in cele din urma, se cuvine adaugat ca alaptarea formeaza o legatura speciala intre parinte si copil.

Pentru a avea in mod constant aceste calitati, aportul caloric zilnic al mamei trebuie sa creasca semnificativ (circa 2500 calorii zilnic), organismul acesteia consumand multa energie pentru a produce laptele.

Laptele uman din perioada de inceput a lactatiei, deci imediat dupa nastere, difera de cel matur, cand lactatia este stabilizata. Laptele timpuriu sau colostrul este bogat in aminoacizi esentiali, proteine vitale pentru adaptarea la viata extrauterina, cu rol in imunitate, care continua transferul de anticorpi din perioada prenatala, ceea ce imunizeaza nou-nascutul impotriva oreionului, rujeolei, difteriei sau scarlatinei. Imunogubulinele din laptele matern au capacitatea de a fi absorbite de intestinele nou-nascutului fara digestie, oferind o imunitate suplimentara, si blocheaza dezvoltarea virusurilor si bacteriilor. In zilele de dupa nastere, compozitia laptelui se modifica treptat, devenind, dupa 4-5 zile, lapte de tranzitie, iar dupa a 14 zi de la debutul lactatiei, lapte matur.

Stimularea lactatiei: cele mai eficiente trucuri

Stimularea lactatiei se poate realiza prin mecanisme naturale, care, utilizate inteligent si constant, pot asigura bebelusului aportul nutritional complet de care are nevoie in primele sase luni de viata si in completarea sanatoasa a dietei dupa diversificare.

Acestea sunt cele mai bune metode de stimulare a lactatiei:

  • Primul pas (dar si unul dintre cele mai eficiente) este contactul piele pe piele intre mama si copil imediat dupa nastere sau indata ce acest lucru este posibil, dupa operatia de cezariana.
  • Reflexul innascut de supt al nou-nascutului este cel mai bun declansator al secretiei lactate, astfel ca, a pune copilul la san, cat mai des, este un alt demers care functioneaza. In plus, in primele zile, copilul are nevoie de alaptare o data la doua ore; astfel, se stimuleaza secretia lactata in cel mai firesc si natural mod cu putinta.
  • Alaptarea la cerere a copilului, pana la sase luni, este cel mai sigur si simplu mod prin care se realizeaza continuarea stimularii. Cu alte cuvinte, da-i bebelusului sa suga la san de fiecare data cand acesta o cere. Singura recomandare este aceea de a lasa cel putin o ora si jumatate intre alaptari, aceasta perioada urmand sa creasca, de la sine, in urmatoarele saptamani si luni. Ritmul ideal este intre 8-10 sesiuni de alaptare in 24 de ore, uneori, 12 sesiuni, pentru copiii prematuri, in primele 2-3 luni de viata.  
  • Alaptarea din cursul noptii este un stimul important al lactatiei, in conditiile in care prolactina, hormon important pentru mentinerea lactatiei, este secretata mai ales noaptea.
  • Tine copilul la ambii sani cel putin 15 minute, in primele zile de viata. Alaptarea corecta inseamna trecerea copilului la ambii sani, de doua ori in cursul unei reprize de alaptare. Cu toate acestea, golirea sanilor este esentiala si benefica pentru stimularea lactatiei si hranirea completa din punct de vedere nutritiv a bebelusului, compozitia laptelui variind intre inceputul si sfarsitul alaptarii la un san.
  • Pozitia copilului si modul in care acesta se ataseaza de san sunt, la randul lor, importante si contribuie la stimularea lactatiei, dar si la confortul mamei si copilului. Copilul trebuie sa prinda bine tot mamelonul, pentru ca stimularea sa fie optima. In plus, detasarea copilului de san trebuie facuta cu atentie, pentru a nu rani sanul.
  • Comprimarea cu blandete a sanului, atunci cand nou-nascutul suge, este un gest util, care va facilita fluxul de lapte.
  • Inainte de a apela la ceaiuri sau alte solutii, mamele care alapteaza trebuie sa aiba o dieta echilibrata, bogata in proteine si grasimi de calitate, la care se adauga un aport ridicat de lichide. Dieta in sine este esentiala pentru stimularea lactatiei si mentinerea fluxului de lapte la nivelul necesitatilor copilului, nevoi ce cresc constant pana la varsta de sase luni.
  • O stare emotionala buna, confortul in timpul alaptarii si echilibrul psihic al mamei sunt, la randul lor, factori care incurajeaza si stimuleaza lactatia.

Exista convingerea ca anumite ceaiuri sau alimente pot stimula lactatia. Poate fi util, mai ales pentru confortul psihic al mamei, ca aceasta sa apeleze la aceste produse, dar este necesar sa solicite sfatul medicului, pentru ca tot ceea ce consuma mama trece, in proportii variabile, in laptele matern. Dupa ce fluxul de lapte se stabilizeaza, punerea copilului la san si o dieta corecta a mamei sunt suficiente pentru stimularea lactatiei, tot procesul fiind intretinut perfect de reflexele provocate de oxitocina, hormonul care se produce si se descarca in sange cand copilul suge.

Semnele reflexului activ de oxitocina sunt senzatia de furnicaturi in san, inainte sau in timpul alaptarii, laptele care curge din sani cand mama se gandeste la copil sau il aude plangand, prezenta unui flux de lapte ca raspuns reflex la sunetele pe care le face copilul cand inghite, senzatiile la nivelul uterului, in primele saptamani dupa nastere.

Oxitocina are, de asemenea, efecte psihologice importante si induce o stare de calm, reduce stresul si sporeste sentimentele de afectiune dintre mama si copil.  

Stimularea lactatiei cu ajutorul pompei pentru san

Pompa de san a fost realizata si utilizata prima data in 1854, oferind mamelor libertate si flexibilitate. Totodata, s-a dovedit a fi un ajutor important in stimularea lactatiei.

  1. Este frecventa situatia in care, dupa prima nastere, apar problemele de alaptare si lactatia se declanseaza mai dificil. Punerea copilului la san este solutia ideala, dar, din diverse motive, nou-nascutul nu reuseste sa produca stimularea necesara pentru formarea reflexelor ori oboseste repede (cum este cazul prematurilor si al celor cu icter neonatal). Mai mult, eventualele nereusite pot atenua reflexul de a suge al bebelusului. In toate aceste situatii, dar si in multe altele specifice, pompa de san este necesara si utila.
  2. Pompa te poate ajuta sa golesti complet sanii la fiecare alaptare sau sesiune de pompare si previne acumularea de lapte, care poate fi dureroasa. Una dintre recomandarile medicilor este sa nu treaca mai mult de 5 ore fara ca laptele sa fie extras.
  3. Este utila in situatia in care bebelusul se satura, iar un san ramane plin si angorjat. Pompa poate rezolva aceasta problema, asigurand o rezerva de lapte si oferind posibilitatea celuilalt parinte sa-l hraneasca pe cel mic.
  4. Folosirea pompei este utila si atunci cand apare hiperlactatia. Niciodata sanul nu trebuie golit complet, pentru ca pot aparea inflamatii si complicatii. Pompa se foloseste pana se detensioneaza sanul, dar nu mai mult. Pompa se poate folosi pana cand lactatia se regleaza si se tempereaza.
  5. Atunci cand colectezi laptele sau vrei sa pastrezi lactatia, dar, din motive medicale, nu poti alapta, cum se poate intampla atunci cand mama primeste un tratament temporar, pompa de san ofera aceasta posibilitate.

Odata colectat, laptele poate fi mentinut la temperatura camerei pana la 4 ore. In frigider, poate fi pastrat patru zile, iar in congelator – maximum sase luni. Dupa decongelare si incalzire, laptele poate fi mentinut la temperatura camerei aproximativ doua ore, iar in frigider, cel mult o zi. Dupa decongelare, nu se mai poate recongela.

Cand nu este necesara stimularea lactatiei

Desi nu in egala masura cu situatiile in care este utila stimularea lactatiei, exista si reversul. In ce conditii nu mai este necesara stimularea lactatiei? In primul rand, mamele care alapteaza stiu ca secretia lactata se adapteaza la necesitatile copilul, iar asta inseamna inclusiv reducerea secretiei atunci cand copilul nu mai suge sau are nevoie de mai putin lapte matern.

Daca se continua alaptarea si dupa prima etapa de diversificare, fluxul de lapte matern se stabilizeaza si corespunde exact nevoilor copilului, iar stimularea lactatiei cu ceaiuri sau alte produse nu mai este necesara.

In perioada premergatoare intarcarii, orice demers pentru stimularea lactatiei trebuie oprit. Fluxul de lapte se reduce de la sine, in decurs de cateva zile. Reducerea numarului de alaptari si a timpului in care copilul sta la san si distragerea atentiei acestuia sunt pasi utili in procesul de intarcare blanda si treptata, dar si o modalitate de a reduce natural lactatia, prevenind complicatiile de tipul mastitei si oferind confort copilului. In plus, dupa intarcare, este util ca femeile sa reduca la minimum aportul de lichide, cateva zile, iar golirea sanilor sa se faca doar la nevoie, din ce in ce mai rar.

Alaptarea este o experienta unica, pe care fiecare femeie o traieste diferit. Cert este ca, in ciuda eventualelor neplaceri de la inceput, hranirea la san a bebelusului face parte din cele mai importante si mai frumoase experiente prin care pot trece amandoi: si mama, si copilul.

Surse: www.ncbi.nlm.nih.gov; verywellfamily.com