Skip to main content

Care sunt recomandarile de screening pentru copii (2-12 ani)

In lipsa simptomelor unei afectiuni, copiii nu au in general nevoie de multe analize de screening. Screeningul se refera la depistarea cat mai devreme posibil a unor boli sau doar a unor factori care ii pot afecta sanatatea. Totusi, daca il ajuti pe copil sa-si insuseasca anumite obiceiuri sanatoase, precum mancatul echilibrat si miscarea regulata, ai putea sa previi posibilele probleme de sanatate severe si costisitoare. De exemplu, daca ajuti copilul supraponderal sau obez sa slabeasca, poti sa previi diabetul sau boala de inima, afectiuni care ar putea sa apara in urmatorii ani, pe masura ce copilul creste.

In randurile urmatoare vei gasi informatii privind cele cateva afectiuni pentru care este recomandata efectuarea unor analize de screening. Acestea reprezinta o sinteza a recomandarilor specialistilor, care s-au pus de acord in multe aspecte, insa nu in toate. Prin urmare, cand iei in considerare abordarea subiectului screening cu pediatrul si te hotarasti la anumite teste, este important sa ai in vedere starea de sanatate a copilului, precum si factorii de risc.

De retinut! Nu toti copiii au nevoie de screening pentru afectiunile de mai jos. Citeste informatia pentru a afla mai multe despre fiecare dintre boli si pentru a decide daca analizele de screening ar putea fi potrivite pentru copilul tau. Ar trebui sa discuti optiunile de screening cu pediatrul sau cu medicul de familie.

Screening pentru obezitate

Surplusul ponderal implica numeroase probleme de sanatate, de la riscul de a dezvolta diabet de tip 2, hipertensiune arteriala la colesterol marit, probleme articulare, sindromul de apnee in  somn sau probleme sociale si psihologice. Copiii care continua sa fie supraponderali si la varsta adulta au un risc mai crescut de probleme severe de sanatate, inclusiv boala de inima, accident vascular cerebral si anumite cancere.

Recomandari

Academia Americana de Pediatrie (AAP) recomanda screening de rutina pentru obezitate la copii incepand cu varsta de 2 ani. Cel putin o data pe an, un medic ar trebui sa evalueze statusul greutatii copilului. Unul dintre instrumentele utilizate de medic pentru estimarea grasimii corporale este indicele de masa corporala (IMC).  Pentru calculul sau sunt sunt luate in considerare  greutatea, inaltimea, precum si varsta si genul copilului – Indicele calculat al copilului se compara cu anumite valori  existente in graficele de crestere.

  • Supraponderal: Copilul supraponderal (al carui IMC are o valoare mai mare decat o au 85% dintre copiii cu aceeasi varsta si gen, si doar 5% dintre copiii de aceeasi varsta si gen au un IMC mai mare decat a sa, conform graficelor de crestere standardizate)) se confrunta cu riscuri suplimentare privind sanatatea.
  • Obez: Copilul obez (al carui IMC are o valoare mai mare decat o au 95% dintre copiii de aceeasi varsta si gen conform  graficelor de crestere sandardizate) se confrunta cu riscuri si mai severe privind sanatatea.

In cazul copiilor cu varsta mai mare de 2 ani, AAP sustine ca modificarile IMC-ului ar trebui monitorizate la fiecare consult medical, astfel incat interventiile sa fie implementate cand IMC calculat al copilul incepe sa depaseasca valorile  IMC inregistrate de peste 75% din copiii de aceeasi varsta si gen.

Expertii din cadrul USPSTF (United States Preventive Service Task Force) recomanda ca medicii pediatri sa efectueze teste de screening pentru obezitate copiilor cu varsta de peste 6 ani si sa ii introduca in programe dedicate de slabire.

Specialistii americani de la USPSTF au descoperit ca IMC-ul este o masura acceptabila pentru a stabili excesul ponderal si definesc “supraponderal” si “obez” conform informatiilor prezentate mai sus. Academia Americana a Medicilor de Familie face aceeasi recomandare.

Excesul ponderal este una dintre cele mai frecvente probleme observate de medicii pediatri. La fiecare consult, ar trebui discutate urmatoarele: obiceiurile alimentare ale copilului, nivelul activitatii fizice si obiceiurile sedentare. Istoricul familial de obezitate, diabet de tip 2 si hipertensiunea arteriala mare sunt factori importanti, la fel cum sunt si o serie de masuratori fizice efectuate de specialist. Scopul este sa previna si sa abordeze problemele de exces ponderal si obezitate prin identificarea si interventiile timpurii, precum si prin modificari in alimentatie, miscare, pentru a obtine o greutate sanatoasa si un IMC normal.

Screening pentru diabet

Desi majoritatea cazurilor de diabet de tip 1 sunt diagnosticate sub varsta de 18 ani, adeseori semnele si simptomele se dezvolta rapid si diagnosticul este frecvent stabilit la camera de garda. 30% dintre cazurile noi de diabet de tip 1 la copii se prezinta cu ketoacidoza diabetica. Astfel, masuratorile glicemiei ca metoda de screening pentru diabetul de tip 1 la copiii care nu prezinta simptome nu este considerata de catre specialisti ca fiind necesara. Pe de alta parte, unii tineri cu diabet de tip 2 nu dezvolta semne sau simptome evidente de hiperglicemie, in special in stadiul timpuriu al bolii, iar screeningul poate fi un instrument util. Desi inca nu este frecvent la copiii sub 10 ani, incidenta diabetului de tip 2 a crescut dramatic in ultimul deceniu, potrivit Asociatie Americane a Diabetului (ADA).

Dezvoltarea bolii in copilarie inseamna ca pacientul prezinta risc crescut de complicatii ale diabetului, in contextul perioadei prelungite de expunere la niveluri crescute ale glicemiei in sange (hiperglicemie) - aceasta creste riscul de probleme severe ca adult, precum boala de inima, insuficienta renala, orbirea si amputarea membrelor inferioare.

Factori de risc

Surplusul ponderal, obezitatea si lipsa miscarii sunt factori care contribuie la aparitia diabetului de tip 2. Parintii si copiii ar trebui sa stie ca obiceiurile alimentare sanatoase si activitatea fizica reduc riscurile individuale de a dezvolta diabetul de tip 2 si complicatiile asociate bolii mai tarziu in viata.

Un tanar care este supraponderal – definit

fie ca avand un indice de masa corporala( IMC ) peste valoarea pe care o au 85% dintre persoanele de aceeasi varsta si gen,

fie cu greutatea corespunzatoare pentru inaltime peste valoarea pe care o au 85% dintre persoanele de aceeasi varsta si gen

fie cu un surplus ponderal de peste 120% din normalul pentru inaltime

– plus alti doi factori de risc cunoscuti prezinta un risc semnificativ de a dezvolta diabet de tip 2, avertizeaza ADA.

Factorii de risc sunt:

  • O ruda apropiata cu diabet de tip 2
  • Semne ale diabetului sau afectiuni asociate cu rezistenta la insulina, precum acanthosis nigricans (boala caracterizata prin prezenta in pliurile pielii a unor pete de culoare inchisa, maronii sau negre), hipertensiune arteriala, niveluri mari ale lipidelor din sange (dislipidemie), sindromul ovarului polichistic, greutate mica la nastere.
  • Mama are diabet sau a avut diabet gestational (de sarcina).

Recomandari

Asociatia Americana a Diabetului (ADA) recomanda urmatoarele:

  • Luarea in considerare a screeningului pentru copilul supraponderal care are doi sau mai multi factori de risc pentru diabet, o data la 3 ani, incepand cu varsta de 10 ani sau la debutul pubertatii, daca aceasta se produce mai devreme.
  • Metodele de screening care se pot utiliza:
    • Determinarea glicemiei a jeun– analiza de sange care masoara nivelul glucozei in sange pe nemancate (ultima masa, in urma cu 8-12 ore).
    • Determinarea Hemoglobinei A1c (HbA1c denumita A1c sau hemoglobina glicata) – analiza de sange care reflecta nivelulde glucoza in sange, in medie, in decursulultimelor 2-3 luni si care a fost recomandata ca metoda suplimentara de screening pentru diabet.
    • Efectuarea testului de toleranta orala la glucoza – aceasta analiza implica masurarea glicemiei  a jeun, dintr-o proba de sange, urmata de consumul unei bauturi care contine zahar( 1.75 g glucoza per kg corp pana la maximum 75 grame), si recoltarea unei probe de sange la 2 ore de la consumul solutiei cu glucoza, pentru a analiza cum raspunde organismul la incarcatura de glucoza.

Daca oricare dintre aceste analize da rezultate anormale, sunt repetate in alta zi. Daca si dupa repetarea analizelor rezultatele sunt anormale, este stabilit diagnosticul de diabet.

Screening pentru valori crescute ale colesterolului

Incepand din copilarie, substanta vascoasa denumita colesterol si alte substante grase cunoscute ca lipide incep sa se acumuleze la nivelul arterelor, transformandu-se intr-o placa ce le ingusteaza.

La varsta adulta, acumularea placii si problemele de sanatate rezultate se produc nu doar la nivelul arterelor care alimenteaza inima cu sange, ci si la nivelul arterelor intregului organism (problema medicala cunoscuta sub denumirea ateroscleroza).

Atat pentru barbatii, cat si pentru femeile din SUA, dar si in Romania, cauza numarul unu de deces este boala de inima, iar cantitatea de colesterol din organism influenteaza semnificativ probabilitatea ca o persoana sa fie afectata de aceasta.

Exista numeroase dovezi ca procesele biologice care preced infactul de miocard si boala cardiovasculara incep in copilarie, desi in general acestea nu provoaca simptome si nu determina boala pana la varsta mijlocie sau mai tarziu.

Specialistii incurajeaza efectuarea miscarii si adoptarea unei alimentatii sanatoase in copilarie si adolescenta, cu limitarea grasimilor saturate  (grasimi de origine animala – de exemplu carnea rosie, carnea de pui) si trans (continute in cantitati mici in carnea de vita, miel, produse lactate grase sau in cantitati variabile in alimentele procesate), pentru a te proteja de boala de inima la varsta adulta.

Monitorizarea si mentinerea nivelurilor normale ale colesterolului sunt importante pentru sanatate. Pentru ca de obicei colesterolul marit nu da simptome este important sa se afectueze analize pentru determinarea  profilului lipidic. nu apar simptome.

Profilul lipidic include de obicei colesterolul total, colesterolul HDL, colesterolul LDL si trigliceridele. Colesterolul non HDL poate fi de asemenea calculat scazand valoarea colesterolului HDL din colesterolul total. De obicei, analiza este efectuata pe nemancate (ultima masa, cu 9-12 ore inainte), fiind permisa doar apa.

Factori de risc

  • Factori care tin de Istoricul familial: Copiii si tinerii prezinta risc daca au un parinte, bunic, matusa/unchi sau frate/sora care are hipercolesterolemie sau daca au un istoric familial de boala cardiovasculara (inainte de 55 de ani la rudele barbati si 65 de ani la rudele femei).
  • Factori care tin de propria stare  de sanatate: Copiii si adolescentii au risc crescut daca:
    • Sunt supraponderali sau obezi
    • Au o alimentatie bogata in grasimi, in special saturate sau trans
    • Fac putina miscare sau deloc
    • Au diabet sau hipertensiune arteriala
    • Fumeaza

Recomandari

  • Academia Americana de Pediatrie (AAP) recomanda testarea de rutina a lipidelor la copiii cu varsta de 9-11 ani si repetarea acesteia la  varsta de 17-21 ani. La copiii cu risc crescut de a dezvolta boala de inima ca adulti este recomandata testarea la o varsta mai frageda si mai frecvent. . Copiii sub 2 ani sunt prea mici pentru a fi testati.
  • American Heart Association (AHA) nu recomanda screening de rutina pentru copiii si adolescentii care nu prezinta risc de a dezvolta boala de inima.
  • U.S. Preventive Services Task Force (USPSTF) recomanda screeningul pentru colesterol marit la tinerii sub 20 de ani doar daca prezinta risc crescut.

Screening pentru anemie prin deficit de fier (feripriva)

Copiii cresc si se dezvolta rapid, avand nevoie de fier in alimentatie pentru a se dezvolta normal. In cazul in care copilul nu consuma suficient fier exista riscul de a dezvolta carenta de fier. Deficitul de fier poate provoca anemie, o afectiune care incetineste dezvoltarea mentala, motorie si comporamentala a copilului si poate crea probleme care dureaza mult dupa ce valorile fierului au ajuns la un nivel sanatos. Abilitatile motorii subdezvoltate, problemele de comportament acasa si la scoala, dar si performantele scazute la scoala pot fi consecintele pe termen lung ale lipsei de fier in copilarile (0-3 ani).

Carenta de fier poate fi cauzata de o hemoragie severa, o disfunctie genetica sau de ceva care interfereaza cu capacitatea organismului de a absorbi fierul (de exemplu, medicamentele administrate copilului pentru o boala cronica, precum boala celiaca). Incidenta anemiei prin carenta de fier la copiii de 1-5 ani din SUA este de 1-2%.

Factori de risc

Factorii de risc pentru anemia prin deficit de fier la copiii mici pot fi:

  • Alaptat exclusiv la san dupa 4 luni fara suplimentare de fier
  • Gospodarii cu venituri reduse sau care traiesc in saracie
  • Consumul a peste 700 ml de lapte de vaca pe zi, dupa varsta de 12 luni
  • Istoric de:
    • Consum de edicamente care interfereaza cu absorbtia fierului
    • Hemoragie masiva
    • Alimentatie restrictiva care nu furnizeaza suficient fier
    • Prematuritate sau greutate scazuta la nastere
    • Expunere la plumb

Recomandari

Academia Americana de Pediatrie (AAP), precum si alte organizatii, recomanda screening prin determinarea hemoglobinei si hematocritului in cazul copiilor daca acestia prezinta factori de risc pentru carenta de fier sau pentru anemie prin carenta de fier.

Surse de informatie:

labtestsonline.org

www.mayoclinic.org

Consultant: Dr. Alina Voicu, Medic Sef Laborator, Divizia Laboratoare Clinice