Dictionar de analize

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Mycoplasma Pneumoniae IgA, IgG si IgM

Taburi verticale

Descriere

Mycoplasmele sunt organisme procariote, fără perete celular, cele mai mici forme biologice cunoscute ce pot supraviețui singure. Mycoplasmele fac parte din flora microbiană a omului și se găsesc în special la nivelul orofaringelui, tractului respirator superior și tractului urogenital.

Sunt cunoscute 3 specii al caror rol in infectiile umane este foarte bine stabilit:

  • Mycoplasma pneumoniae (M.pneumoniae) - se izolează din tractul respirator
  • Ureaplasma urealiticum (U.Urealiticum) - prezenta la nivelul tractului genito-urinar
  • Mycoplasma hominis (M.hominis) - prezenta la nivelul tractului genito-urinar

M.pneumoniae este cauza frecventă a infecțiilor respiratorii superioare, atât la nivel individual, cât și în epidemii periodice, în special la copii de vârstă școlară sau la militari. Infecția poate apărea în orice perioadă a anului, dar frecvent apare la sfârșitul verii sau începutul toamnei. Majoritatea cazurilor de pneumonie cauzate de M.pneumoniae sunt ușoare și limitate, prezentând simptome specifice ca bronșita, sinuzita, tuse uscată ce poate persista mai multe săptămâni. Simptomele se pot agrava cu febră, laringită, cefalee, dureri musculare, când infecția coboară spre tractul respirator inferior și cauzează bronhopneumonie și mai rar, afectează și alte părți ale corpului.

Organismul produce două tipuri de anticorpi ca răspuns la contactul cu M.pneumoniae, ce pot fi detectați în sângele pacientului: anticorpi IgM și anticorpi IgG. Anticorpii IgM sunt primii produși de organism ca răspuns la infecție. Nivelul lor crește pentru scurt timp, apoi scade. Rămâne detectabil în sânge pentru câteva luni. Producția de anticorpi IgG urmează după cea de IgM, crescând în timp până se stabilizează la un anumit nivel. După o infecție cu mycoplasma, persoana va prezenta în ser o valoare cuantificabila de IgG pentru tot restul vietii.

Interpretari
  • Concentrații crescute de IgM și/sau IgG apărute între testarea inițială și cea efectuată în covalescență, indică o infecție activă sau recentă.
  • Niveluri crescute de IgG, fără IgM, pot fi interpretate ca o recădere.
  • Dacă nu sunt crescute nivelurile atât de IgM, cât și de IgG, înseamnă că persoana nu prezintă o infecție activă, nu a prezentat infecție cu mycoplasma (recent sau în trecut), sau sistemul imun al persoanei nu produce anticorpi specifici acestui microorganism.
Indicatii
  • Persoane cu infecții respiratorii severe, a căror simptomatologie nu se datorează unei infecții bacteriene tipice, precum pneumonia cu pneumococ.
  • Persoane cu următoarele simptome: febră, laringită, dureri musculare și cefalee, care persistă câteva săptămâni
  • La pacienți la care se suspicionează infecția, ce a diseminat și în alte organe ale corpului, cauzând complicații precum eczema, artrită, encefalită, miocardită, anemie hemolitică
  • La monitorizarea tratamentului pacienților infectați