Dictionar de analize

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Hbe Ag

Taburi verticale

Descriere

Testele hepatitei B detecteaza proteinele virale (antigenele), care reflecta o infectie actuala sau anterioara cu virusul hepatitei B (VHB).

Hepatita B este o afectiune caracterizata prin inflamatie si marirea ficatului,  cauza fiind,  infectia cu virusul VHB.

Virusul VHB se raspandeste prin contactul cu sangele sau alte fluide ale corpului de la o persoana infectata. Expunerea poate aparea, de exemplu, prin impartirea acelor pentru consumul de droguri i.v. sau prin sex neprotejat. Persoanele care locuiesc sau calatoresc in zone ale lumii unde prevaleaza hepatita B sunt expuse unui risc mai mare. Rareori, mamele pot transmite infectia copiilor lor in timpul sau dupa nastere.

Virusul nu se raspandeste prin contact ocazional, cum ar fi prin atingerea mainilor, tuse sau stranut. Cu toate acestea, virusul poate supravietui in afara corpului timp de pana la 7 zile, inclusiv in sangele uscat si poate fi contactat prin folosirea unor obiecte, cum sunt briciul sau periuta de dinti ale persoanei infectate. 

Infectia poate fi prevenita prin vaccinare.

Cursul infectiilor cu VHB poate varia de la o forma usoara, care dureaza doar cateva saptamani, pana la o forma cronica mai grava, care dureaza ani. Uneori, HVB cronic duce la complicatii grave, cum sunt ciroza sau cancerul hepatic.

Cateva dintre diferitele etape sau forme ale hepatitei B includ:

  • Infectie acuta - prezinta semne si simptome tipice; detectata cu un test de screening pozitiv
  • Infectia cronica - infectie persistenta, insotita de inflamatia ficatului; detectata prin teste de laborator
  • Stare de transportator (stare inactiva) - infectie persistenta, dar fara inflamatii hepatice (persoana pare sa fie in stare buna de sanatate, dar infecteaza pe altii)
  • Infectie “eliminata” - nu mai are nici o dovada de infectie.Virusul antigenul si testele ADN sunt negative si persoana nu prezinta nici semn sau simptome de inflamatie a ficatului (desi, in multe cazuri, virusul este present intr-o stare inactive in ficat)
  • Infectie reactivata - recaderea infectiei cu VHB cu leziuni hepatice, la o persoana care a fost transportator sau care a “inlaturat” infectia. Acest lucru apare frecvent la persoanele aflate in curs de chimioterapie sau in tratament imunosupresor pentru tratarea bolilor autoimune sau in urma unui transplant de organe.

Desi potential grava, infectia acuta cu VHB se rezolva, de obicei, de la sine in majoritatea cazurilor la persoanele adulte. Sugarii si copiii tind sa dezvolte infectie cronica mai des decat adultii. Aproximativ 90% dintre sugarii infectati cu VHB vor dezvolta o afectiune cronica. Pentru copiii cu varste cuprinse intre 1 si 5 ani, riscul de a dezvolta hepatita cronica scade pana la 50-25%. La varsta de 5 ani, doar 10% dintre infectiile cu VHB devin cronice.

Majoritatea pacientilor cu infectii cronice nu prezinta simptome. Pentru infectia acuta VHB, simptomele sunt foarte asemanatoare cu cele ale altor tipuri de hepatita acuta. Simptomele includ febra, oboseala, greata, varsaturi si icter. In cazul hepatitei acute, ficatul este deteriorat si nu este capabil sa functioneze normal. Nu poate procesa toxinele sau deseurile, bilirubina, pentru a le elimina din organism. In cursul bolii, concentratiile plasmatice ale bilirubinei si ale enzimelor hepatice pot creste.

Testele care detecteaza infectia cu un virus hepatic pot ajuta la determinarea cauzei acesteia.

  • Antigenul de suprafata al hepatitei B (AgHBs) detecteaza proteina care este prezenta pe suprafata virusului. Este important pentru a examina, a detecta si a ajuta la diagnosticarea infectiilor acute si cronice cu VHB. AgHBs este cel mai vechi indicator de rutina al hepatitei acute B si identifica frecvent persoanele infectate inainte de aparitia simptomelor.Este nedetectabil in sange in timpul perioadelor de recuperare si reprezinta modul principal de a identifica persoanele cu infectii cronice, inclusiv starea de purtator.
  • Antigenul (Hbe) detecteaza proteina produsa si eliberata in sange. Este utilizat frecvent ca marker al capacitatii de a raspandi virusul la alte persoane (infectiozitate). De asemenea, este utilizat pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului. 
Interpretari

Testele pentru hepatita B pot fi comandate individual, dar adesea sunt comandate intr-o anumita combinatie, in functie de motivul testarii. Rezultatele testelor sunt, de obicei, evaluate impreuna. Uneori semnificatia unui rezultat depinde de rezultatul unui alt test. Cu toate acestea, nu toate testele sunt efectuate pentru toti oamenii.

Rezultatele negative sau nereactive inseamna ca nu a fost gasit nici un antigen de suprafata al hepatitei B.

Rezultatele pozitive sau reactive inseamna ca persoana este infectata activ cu VHB. In cele mai multe cazuri, aceasta inseamna ca persoana se va recupera in termen de 6 luni. Dupa recuperare, persoana va avea imunitate impotriva virusului si nu va putea transmite virusul altora.

Un test pozitiv poate insemna, de asemenea, ca persoana prezinta infectie cronica cu virus hepatic B. Daca persoana nu se recupereaza dupa 6 luni, virusul poate ramane in sange, poate cauza probleme hepatice si poate infecta alte persoane, motiv pentru care ar trebui continuat cu un tratament recomandat de medicul curant.

Daca Ag Hbe devine negativ si Anti Hbe devine pozitiv in timpul tratamentului, aceasta indica, de obicei, ca tratamentul este eficace si poate fi intrerupt dupa alte 6-12 luni.

AgHBs

AntiHBs

AntiHBc (IgG+IgM) core

AntiHBc IgM core AgHBe AntiHBe ADN VHB Posibilă interpretare/stadiul infecției

Negativ 

Negativ

Negativ

Nedetectabil Nedetectabil Nedetectabil Nedetectabil Fără infecție activă sau anterioară. Nu este imun (poate fi vaccinat). Eventual în etapa de incubație.

Negativ

Pozitiv

Negativ

Nedetectabil Nedetectabil Nedetectabil Nedetectabil Imunizare post-vaccinare

Negativ

Pozitiv

Pozitiv

Nedetectabil Nedetectabil Nedetectabil Nedetectabil Fază de recuperare, infecție tratată, imunitate datorată infecției naturale. Cu toate acestea, dacă este imunosupresat, virusul poate fi reac

Pozitiv

Negativ

Pozitiv/Negativ

Pozitiv Negativ Detectabil/Nedetectabil Infecție acută, de obicei cu simptome, contagioasă. Ar putea fi, de asemenea infecție cronică.  
Negativ Negativ Pozitiv Pozitiv Negativ Pozitiv Nedetectabil Infecția acută este tratată (convalescență)
Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ Detectabil Se indică, de obicei, o infecție cronică activă (probabilitate de afectare hepatică)
Pozitiv Negativ Pozitiv Negativ Negativ Pozitiv Nedetectabil/Detectabil la un nivel foarte scăzut Infecție cronică, dar risc scăzut de afectare hepatică
Indicatii

Testul este indicat pentru a:

  • Determina daca semnele si simptomele acute se datoreaza infectiei cu VHB. Printre acestea enumeram: febra, oboseala, pierderea poftei de mancare, greata, varsaturi, durere abdominala, urina inchisa la culoare, scaune usoare, dureri articulare, icter.
  • Diagnostica hepatita cronica cu VHB
  • Monitoriza infectia cronica si tratamentul acesteia
  • Detecta expunerea anterioara la VHB la o persoana compromise imun (cand virusul poate fi reactivat)
  • Determina daca cineva este purtator
  • Detecta o infectie anterioara (cu imunitate ulterioara) si pentru a confirma imunitatea post – vaccinare
  • Pentru screening-ul infectiei cu VHB la populatiile cu risc sau donatorii de sange

In general, un set de teste este cerut ca un panou initial de investigatii pentru a detecta infectia cu VHB sau pentru a determina cauza simptomelor acute, in timp ce un alt set de teste poate fi comandat dupa stabilirea unui diagnostic pentru a monitoriza evolutia bolii si pentru a determina starea purtatorului.

Testele hepatitei B pot fi efectuate si in cazul in care testele hepatice de rutina, cum ar fi ALT si/sau AST sunt ridicate. Uneori, forme acute de hepatita pot fi detectate in acest fel, deoarece pot provoca doar simptome usoare, care pot fi confundate cu gripa. Hepatita cronica, de cele mai multe ori, nu are simptome si este mai frecvent detectata atunci cand rezultatul testelor de rutina sunt anormale.

Testele sunt recomandate si la anumite grupe de risc: homosexuali, personae cu enzyme hepatice crescute (ALT si AST) fara nici o cauza cunoscuta, oameni din zone ale lumii, care au o prevalenta mai mare de 2% a AgHBs, persoane care nu au fost vaccinate si ai caror parinti provin dintr-o zona cu prevalenta mai mare de 8% a AgHBs, persoane cu anumite afectiuni medicale, care necesita suprimarea sistemului lor imunitar (persoane care au nevoie de transplant de organe), femeile insarcinate, persoane care au fost in contact strans cu cineva infectat cu VHB, persoanele infectate cu HIV

Valorile AgHBs si AgHBe sunt, de obicei, masurate la fiecare 6 luni pana la 1 an, deoarece, la unii oameni, AgHBe (si mai putin frecvent Ag HBs) vor disparea singuri.