Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Semne de alarma digestive

Semnele digestive de alarma sunt: disfagia (dificultatea la inghitit), scaderea in greutate involuntara, sangerarea, anemia, greata si varsaturile persistente.

Despre

Semnele de alarma indica o tulburare structurala si nu pot fi asociate doar unei tulburari functionale. Prezenta a urmatoarelor simptome si semne fizice impune prezentarea la medicul gastroenterolog care va initia o serie de investigatii.

 

Sangerare gastro-intestinala

Sangerarea gastro-intestinala (hemoragia gastro-intestinala) indica o ruptura in zona mucoasei intestinale. Sangerarea poate aparea de-a lungul intregului intestin. Cauzele posibile sunt:

  • Tumori benigne sau maligne
  • Inflamatie (precum colita infectioasa sau boala inflamatorie intestinala)
  • Ulcer peptic
  • Esofagita (inflamatia mucoasei care captuseste esofagul la interior)
  • Leziune traumatica la nivelul anusului (fisura) sau in partea inferioara a esofagului

Sangerarea gastro-intestinala este potential serioasa si necesita investigatii. In multe situatii, se impune consult medical de urgenta.

Indicii privind originea sangerarii

Adeseori, sursa sangerarii nu este evidenta, insa natura sangerarii este cea care ar putea oferi indicii cu privire la originea sangerarii, dupa cum urmeaza:

Sange rosu deschis aflat pe suprafata scaunului inseamna ca sangerarea provine din anus sau de deasupra anusului.

  • Este un simptom frecvent – adesea, o leziune a anusului (fisura anala), mai ales daca scaunele sunt foarte tari si sunt eliminate greu si cu durere.
  • Mai putin frecvent, sangerarea este o consecinta a proctitei (inflamatie a mucoasei rectale; de obicei, este cauzata de boala inflamatorie intestinala) sau a unei tumori rectale. Investigatiile necesare sunt inspectia regiunii anale si sigmoidoscopia.
  • In cazul celor cu istoric familial de cancer de colon sau al persoanelor peste 50 de ani, medicul poate recomanda o examinare a colonului pentru a exclude cauza – colonoscopia.

Sange rosu deschis amestecat in scaun indica faptul ca sangerarea este acuta, cel mai probabil din colon. In cazul in care pierderea de sange este masiva, se face o colonoscopie de urgenta.Exista si situatii cand sangerarea la nivelul stomacului poate fi atat de puternica incat se exteriorizeaza la nivelul rectului sub forma de sange rosu deschis. In acest caz, boala se manifesta cu lesin si semne de soc hemoragic – o situatie de extrema urgenta.

Posibile cauze sunt:

  • Infectii
  • Boala inflamatorie intestinala
  • Diverticuloza
  • Tumora

Scaun negru, lucios ca pacura sau “in zat de cafea”. Aceasta este o manifestare a sangerarii care se produce lent la nivelul tractului intestinal superior (esofag, stomac sau duoden). Cauze frecvente sunt ulcere hemoragice (frecvent, provocate de antiinflamatoare nestereoidiene) sau rupturi ale varicelor esofagiene (ciroza hepatica).

Sangerare oculta. Adesea, sangerarea este foarte redusa si insuficienta ca volum pentru a modifica culoarea scaunului. De aceea, sangerarea este denumita “oculta” si poate fi depistata doar daca medicul remarca aspectul palid al persoanei sau daca rezultatele analizelor de sange arata anemie (valoarea hemoglobinei este scazuta).

Varsaturi

Varsaturile pot fi provocate atat de o tulburare functionala, cat si de o boala structurala, in ambele cazuri fiind necesar un consult medical.

Cauze frecvente ale varsaturilor cu sange sunt:

  • Ulcer de stomac sau duodenal
  • Cancer de stomac
  • Sangerare a varicelor esofagiene
  • Esofagita

Varsatura violenta, indiferent de cauza, inclusiv una functionala, poate leza esofagul inferior si provoca sangerarea.

Hemoragia gastro-intestinala (indiferent de tipul de sangerare – rosu aprins, rosu inchis, negru, in zat de cafea sau oculta) este cu certitudine de cauza structurala. Diagnosticul originii sangerarii si controlul sangerarii reprezinta prioritati. Tulburarile functionale care coexista sunt probleme inofesive care pot fi tratate ulterior.

Febra

Febra este reactia organismului la inflamatie, care poate fi:

  • Inflamatie infectioasa (in gastroenterita bacteriana acuta)
  • Inflamatie neinfectioasa (booala inflamatorie intestinala)

Deoare nu exista inflamatie evidenta in cadrul tulburarilor functionale intestinale, febra are intotdeauna o alta cauza - de obicei, febra se dovedeste a fi o consecinta a unei boli de scurta durata, acuta, insa care trebuie investigata daca persista. In mod normal, temperatura masurata la nivelul gurii nu trebuie sa depaseasca 37 de grade Celsius.

Scadere in greutate involuntara

Scaderea ponderala se poate produce din motive care nu au legatura cu boala – cand se intensifica nivelul activitatii fizice, cand se reduce aportul alimentar sau cand este urmata o cura de slabire voluntara.

In mod normal, bolile functionale digestive nu provoaca scaderea in greutate decat daca sunt insotite de tulburare depresiva sau anxioasa. De regula, o scadere in greutate de 4,5 kg in decurs de 3 luni este semnificativa si, daca este inexplicabila, sunt necesare investigatii.

 

Dificultate la inghitit (disfagie)

Dificultatea la inghitit (cunoscuta ca “disfagie”) este un simptom important.Disfagia este diferita de globul faringian (senzatia de nod in gat, neasociata cu mesele; persoana poate inghiti daca i se cere) – disfagia inseamna ca exista ceva ce obstrueaza partial esofagul.

Uneori, inghitirea poate fi dureroasa (odinofagie) si insotita de raguseala (disfonie) si durere in gat. Endoscopia digestiva superioara trebuie efectuata rapid pentru a descoperi sursa obstructiei, care poate fi una dintre urmatoarele:

  • Ingustare benigna a lumenului esofagian (strictura)
  • Un tesut fibros in capatul inferior al esofagului (inelul Schatzki)
  • Tulburari de motilitate esofagiana (acalazia)
  • Tumora benigna sau maligna la nivelul esofagului

Rareori, cand toate cauzele obstructiei esofagiene au fost excluse cu ajutorul investigatiilor, disfagia poate fi considerata “functionala”.

Este periculos cand ramane o bucata de mancare in esofag. Prin urmare, interventia imediata in cazul simptomelor disfagiei este importanta.

Durere la nivelul pieptului

Daca suferi repetat de durere in piept, este important in primul rand sa excluzi angina pectorala cauzata de boala de inima.

Manifestarile tipice ale anginei pectorale sunt:

  • Senzatie de greutate la nivelul pieptului
  • Iradierea durerii catre bratul stang sau catre gat
  • Durere care apare dupa activitate fizica si este ameliorata de odihna

Medicul specialist cardiolog va recomanda investigatiile specifice si, daca acestea sunt negative, va trimite pacientul catre gastroenterolog pentru a depista cauza esofagiana a durerii.

Istoricul familial analizat cu atentie va diferentia de obicei, insa nu intotdeauna, durerea in piept de senzatia de arsura in capul pieptului (pirozis). In majoritatea cazurilor, durerea este provocata de refluxul gastroesofagian si raspunde la doze adecvate de medicamente precum inhibitorii de pompa de protoni (IPP). Unele investigatii asupra motilitatii esofagiene sunt, de asemenea, de ajutor, insa rareori dau un diagnostic precis.

Durerea in piept functionala este neobisnuita si poate fi diagnosticata doar dupa ce toate cauzele structurale au fost excluse.

Alte atentionari

O schimbare brusca a tranzitului intestinal sau alt simptom de natura intestinala in cazul unei persoane peste 50 de ani impune atentie. Posibile cauze ar putea fi cancerul de colon, de esofag sau de stomac, fiind necesara endoscopia digestiva (superioara si inferioara).

Intestinul isi inceteaza functiile cand dormim si pacientul nu este in mod normal deranjat de simptomele functionale ale intestinului in timpul somnului. Exista insa exceptii. Astfel, durerea nocturna, atunci cand apare, ar putea fi un simptom al unei tulburari structurale, ceea ce necesita investigatii ulterioare.

 

Surse de informatie
  • www.iffgd.org