Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Hipercalcemia

In hipercalcemie, nivelul calciului In sange este prea ridicat. Un nivel ridicat al calciului poate fi o consecinta a unei probleme la nivelul glandelor paratiroide, dar si a alimentatiei, cancerului sau a unei disfunctii care afecteaza oasele.

Despre

Initial, persoana are probleme digestive, resimte sete si poate urina masiv, iar, In cazuri severe, hipercalcemia poate determina confuzie si, In final, coma. Daca nu este recunoscuta si tratata, aceasta disfunctie poate ameninta viata. In general, hipercalcemia este depistata In urma analizelor de sange de rutina. Consumul masiv de lichide este de mare ajutor, Insa In cazurile severe diureticele pot creste excretia calciului, iar medicamentele pot fi folosite pentru a Incetini eliberarea calciului din oase atunci cand este necesar. Calciul este unul dintre principalele minerale care intra In alcatuirea osului, alaturi de fosfor. Organismul controleaza In mod adecvat, prin diferite mecanisme, echilibrul dintre  calciu si fosfor, precum si echilibrul dintre calciul care circula In sange si cel din os.

Cauze

·        Hiperparatiroidism: una sau mai multe dintre cele patru glande paratiroide secreta prea mult hormon paratiroidian, hormon care contribuie la controlul cantitatii de calciu din sange.

·        Un aport prea mare de calciu: ocazional, hipercalcemia apare la persoanele cu ulcer peptic daca acestea consuma prea mult lapte si iau medicamente antiacide care contin calciu pentru ameliorarea afectiunii. Disfunctia rezultata este denumita sindrom milk-alkali.

·        Un aport prea crescut de vitamina D: In cazul in care persoana ia doze foarte mari de vitamina D pe parcursul unei perioade mai lungi de timp, cantitatea de calciu absorbita la nivelul tractului digestiv crette substantial.

·        Cancer: celulele maligne de la nivelul rinichilor, plamanilor si ovarelor secreta cantitati mari dintr-o proteina care, Intocmai ca hormonul paratiroidian, creste nivelul calciului In sange. Acesta este considerat un  sindrom paraneoplazic. Calciul mai poate fi eliberat In sange cand cancerul se raspandeste (metastazeaza) la nivelul oaselor si distruge celulele osoase. Astfel de distrugere osoasa se produce mai frecvent In cancerul de prostata, de san si pulmonar. Mielomul multiplu (un cancer care implica maduva osoasa) poate, de asemenea, sa determine distrugerea oaselor, provocand hipercalcemie.

Disfunctii osoase: In cazul In care osul este resorbit sau distrus, calciul este eliberat In sange, determinand uneori hipercalcemie. Hipertiroidismul sever poate, de asemenea, sa determine hipercalcemie prin cresterea resorbtiei tesutului osos.

Sedentarismul: rareori, persoanele imobilizate, cum sunt cele paralizate, dezvolta hipercalcemie deoarece calciul din oase este eliberat In sange atunci cand oasele sufera un proces de resorbtie nu duc greutati pe perioade lungi de timp.

Hiperparatiroidism

Glandele paratiroide elibereaza hormonul paratiroidian, care creste absorbtia calciului de la nivelul tractului digestiv, determinand rinichii sa elimine mai putin calciu si determinand oasele sa elibereze calciul depozitat.

Hormonul paratiroidian determina rinichii sa elimine mai mult fosfat, Insa determina si oasele sa elibereze fosfat In sange. Echilibrul dintre aceste doua efecte stabileste daca nivelul fosfatului ramane normal sau scade.

Daca glandele paratiroide elibereaza prea mult hormon paratiroidian rezulta hiperparatiroidismul. Persoanele cu hiperparatiroidism au prea mult calciu si un nivel normal sau scazut de fosfat In sange.

Hiperparatiroidism primar

In hiperparatiroidismul primar, o anomalie determina eliberarea de prea mult hormon paratiroidian. La aproximativ 90% dintre persoanele cu hiperparatiroidism primar, anomalia este o tumora necanceroasa (adenom) la nivelul uneia dintre glandele paratiroide. La restul de 10%, glandele pur si simplu se maresc (se hiperplaziaza) si produc prea mult hormon. Rareori, cancerele glandelor paratiroidiene determina hiperparatiroidism.

Hipertiroidismul primar este mai frecvent la femei decat la barbati. Este mai probabil sa se dezvolte la persoanele varstnice si la cele care au urmat radioterapie la nivelul gatului. Uneori, se produce ca parte a sindromului de neoplazie endocrina multipla, o disfunctie ereditara rara.

Hiperparatiroidismul primar este de obicei tratat prin Indepartarea pe cale chirurgicala a uneia sau mai multor glande paratiroide. Scopul este sa fie Indepartat Intreg tesutul paratiroidian care produce hormon In exces. Operatia este un succes In 90% dintre cazuri.

Hipercalcemia hipocalciurica familiala (FHH)

Hipercalcemia hipocalciurica familiala este o alta disfunctie ereditara care rezulta din faptul ca glandele paratiroide subestimeaza cantitatea de calciu din sange si, drept raspuns, secreta In mod eronat prea mult hormon paratiroidian. Interventia chirurgicala nu este utila In aceasta disfunctie, iar alt tratament nu este de obicei necesar.

Hiperparatiroidism tertiar

In hiperparatiroidismul tertiar sau autonomizat, hormonul paratiroidian In exces este eliberat indiferent de cantitatea de calciu din sange. Hiperparatiroidismul tertiar se produce in general la persoanele care au avut timp indelungat hiperparatiroidism secundar, de exemplu In insuficientele renale. Tratamentul depinde de cauza.

Simptome

Hipercalcemia determina rareori simptome. Simptomele sunt In general, constipatia, greata, varsaturile, durerea abdominala si scaderea poftei de mancare. Persoanele pot elimina cantitati anormal de mari de urina, ceea ce determina deshidratarea si setea crescuta.

Hipercalcemia foarte severa determina frecvent disfunctie cerebrala cu confuzie, tulburari emotionale, delir, halucinatii si coma. Se pot produce slabiciune musculara, ritm cardiac anormal si poate urma decesul.

Hipercalcemia pe termen lung sau severa determina frecvent pietre la rinichi care contin calciu. Mai putin frecvent, se dezvolta insuficienta renala, care, de obicei, se vindeca odata cu tratamentul hipercalcemiei. Totusi, daca se acumuleaza suficient calciu la nivelul rinichilor, afectarea este ireversibila.

Diagnostic

Masurarea nivelului calciului din sange.

Hipercalcemia este In general depistata In timpul unor analize de sange de rutina.

Odata hipercalcemia depistata, vor fi necesare mai multe investigatii pentru a stabili cauza si pentru a vedea consecintele hipercalcemiei la nivelul organismului (osteoporoza, litiaza renala, etc)

Tratament

In cazul in care hipercalcemia nu este severa, corectarea cauzei este frecvent suficienta. Daca ai hipercalcemie moderata si daca functia renala este normala, vei fi sfatuit sa consumi multe lichide. Lichidele stimuleaza rinichii sa elimine calciul si contribuie la prevenirea deshidratarii. Medicul te mai poate sfatui sa iei un supliment mineral care sa contina fosfat, care previne absorbtia calciului la nivelul tractului digestiv.

Daca nivelul calciului este foarte ridicat sau daca apar simptome de disfunctie cerebrala sau de slabiciune musculara, fluidele si diureticele sunt administrate intravenos atata timp cat functia renala este normala. Dializa renala reprezinta un tratament foarte eficient si sigur, Insa este folosita doar In cazul acelor persoane cu hipercalcemie severa care nu pot fi tratate prin alte metode.

Alte cateva medicamente (Intre care bifosfonati, calcitonina, corticosteroizi) pot fi folosite pentru tratarea hipercalcemiei. Medicamentele actioneaza In principal prin reducerea eliberarii calciului din oase.

Hipercalcemia determinata de cancer este In mod special dificil de tratat. Uneori, un medicament denumit denosumab este de ajutor. In cazul in care cancerul nu poate fi controlat, hipercalcemia recidiveaza In ciuda acordarii celui mai bun tratament.

Consultant: Dr. Ghinea Adela, medic specialist endocrinologie

Surse de informatie:
www.msdmanuals.com