Cancerul de col uterin

Cancerul de col uterin poate fi depistat precoce si uneori poate fi prevenit in totalitate, daca pacienta efectueaza regulat testul de screening Papanicolau. Atunci cand este depistat precoce, cancerul de col uterin este unul din cancerele cu cea mai mare rata de vindecare.

In fiecare zi in Romania, 12 femei* sunt diagnosticate cu cancer de col uterin

5 femei* isi pierd viata ca urmare a acestei boli

Totusi, doar 1 din 12 femei* cu varsta intre 25-64 de ani isi face testul Papanicolau

*Romania Human Papillomavirus and Related Cancers, Fact Sheet 2017, ICO Information Centre on HPV and Cancer
Ce este colul uterin

Cancerul de col uterin sau cancerul cervical este un tip de cancer care apare in celulele colului uterin (numit si cervix) - partea inferioara a uterului, care face legatura cu vaginul. Colul uterin este format din doua parti diferite si este acoperit cu doua tipuri de celule diferite:

  • Endocervix - partea colului uterin de langa corpul uterului, acoperita cu celule glandulare
  • Exocervix sau ectocervix - partea de langa vagin, acoperita  cu celule scuamoase

Celulele glandulare si celulele scuamoase se intalnesc intr-un loc numit zona de transformare. Locatia exacta a zonei de transformare se schimba dupa ce nasti si pe masura ce inaintezi in varsta. Cele mai multe tipuri de cancer de col uterin incep in celulele din zona de transformare.

Ce tipuri de cancer de col uterin exista?

Cancerele de col uterin si leziunile precanceroase de col uterin sunt clasificate in functie de modul in care acestea arata la microscop. Principalele tipuri de cancer de col uterin sunt carcinomul cu celule scuamoase si adenocarcinomul.

  • Cele mai multe (pana la 8-9 din 10) cazuri de cancer de col uterin sunt carcinoame cu celule scuamoase. Se dezvolta in celulele din exocervix si celulele canceroase au caracteristici de celule scuamoase, care apar, de obicei, in zona de transformare a colului uterin.
  • Adenocarcinoamele (1-2 din 10 cazuri) sunt cancere care se dezvolta din celulele glandulare. Adenocarcinomul de col uterin se dezvolta din celulele glandei producatoare de mucus din endocervix.
  • Rar se depisteaza cazuri de cancer de col uterin care au atat caracteristici de carcinoame cu celule scuamoase, cat si de adenocarcinoame. Acestea sunt denumite carcinoame adenoscuamoase sau carcinoame mixte.
Care sunt semnele si simptomele cancerului de col uterin?
Recomandarea specialistilor este sa nu astepti instalarea simptomelor si sa-ti faci regulat testul Papanicolau.  De obicei, femeile cu leziuni precanceroase si cancer de col uterin in stadii incipiente nu au niciun simptom specific. Simptomele apar cand boala devine invaziva si incepe sa se raspandasca in tesutul din apropiere.
Aceste semne si simptome pot indica si alte afectiuni, cum ar fi o infectie, care poate provoca dureri sau sangerari. Daca, totusi, ai unul sau mai multe dintre simptomele de mai sus, consulta imediat un medic ginecolog. Ignorarea oricarui simptom conduce la depistarea unui cancer de col uterin intr-un stadiu avansat, cand sansele de tratament sunt mai mici.

Cele mai frecvente simptome sunt:

  • Sangerari vaginale anormale, cum ar fi sangerare dupa contactul sexual vaginal, sangerare dupa instalarea menopauzei, sangerari si scurgeri intre menstruatii si prelungirea menstruatiei
  • O secretie neobisnuita. Aceasta secretie poate sa contina urme de sange si poate aparea intre menstruatii sau dupa instalarea menopauzei
  • Durere in timpul actului sexual
Care sunt factorii de risc pentru cancerul de col uterin?

Medicii au identificat mai multi factori de risc care cresc sansele de a dezvolta cancer de col uterin. Unii din acesti factori de risc pot fi evitati, in timp ce altii nu.

  • Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este cel mai important factor de risc pentru cancerul de col uterin. HPV este un grup de peste 150 de virusuri inrudite, dintre care unele provoaca un tip de papiloame, numite veruci. Nu toate aceste genotipuri conduc la cancer de col uterin, doua treimi din toate cazurile fiind cauzate de anumite tulpini cu risc inalt HPV 16 si 18.
  • Istoricul  neregulat de screening - femeile care nu-si fac regulat testul de screening Papanicolau au sanse mai mari sa fie diagnosticate cu cancer de col uterin.
  • Istoricul de viata sexuala - femeile care isi incep viata sexuala inainte de varsta de 16 ani sau care au parteneri multipli au un risc crescut de infectie cu HPV si de a dezvolta cancer de col uterin. Preventia bolilor cu transmitere sexuala reduce riscul de cancer cervical.
  • Fumatul - femeile care fumeaza au un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin fata de femeile care nu fumeaza. 

 

  • Imunosupresia. Virusul imunodeficientei umane (HIV), care provoaca SIDA, afecteaza sistemul imunitar al unei femei, fapt care creste riscul acesteia la infectii, inclusiv infectia cu HPV.  
  • Infectia cu Chlamydia. Unele studii arata ca femeile care au sau au avut infectie cu Chlamydia au un risc mai mare de cancer de col uterin.
  • Dieta saraca in fructe si legume. Femeile a caror dieta nu contine suficiente fructe si legume (nu trebuie sa lipseasca de la nicio masa) pot prezenta un risc crescut de cancer de col uterin.
  • Supraponderea si obezitatea. Femeile supraponderale sunt mai susceptibile de a dezvolta adenocarcinom de col uterin.
INTELEGE LEGATURA DINTRE INFECTIA CU HPV SI APARITIA CANCERULUI DE COL UTERIN

 

  1. Infectia cu HPV HPV este un virus comun care se transmite prin contact sexual (vaginal, oral sau anal). Este o infectie frecventa care apare la un moment dat in viata la 80-90% din femei.
  2. Infectia persistenta cu HPVCele mai multe infectii cu HPV dispar spontan in 2 ani, ca urmare a actiunii sistemului imunitar. Insa in 10% din cazuri, infectia persista si aceste femei au un risc crescut de a face cancer cervical.
  3. HPV cu grad inalt de riscGenotipurile de HPV cu grad ridicat de risc - high risk - determina la femei modificari ale celulelor de la nivelul zonei cervico-vaginale. HPV 16 si HPV 18 sunt implicate in 70% din cazuri.
  4. Evolutia infectiei persistente catre leziuni precanceroaseCelulele nu se transforma brusc in cancer, initial apar modificari precanceroase care pot fi depistate precoce cu testul Papanicolau.
  5. Aparitia cancerului de col uterinNumai o parte din femeile cu leziuni precanceroase vor dezvolta in decurs de ani de zile cancer. Aceste leziuni vor fi urmarite atent si tratate. De aceea, este atat de important sa revii regulat la control!

Poate fi cancerul de col uterin prevenit?

DA, cancerul de col uterin este singurul cancer ginecologic care poate fi prevenit. Cel mai important lucru pentru tine este sa faci regulat testele screening si sa mergi la controalele ginecologice. Ghidurile internationale recomanda screeningul incepand cu varsta de 21 de ani (sau la 3 ani de la debutul vietii sexuale) pana la 65 de ani.

De asemenea, foloseste prezervativul de fiecare data cand faci sex! Desi nu iti poate oferi o protectie 100%, deoarece virusul HPV poate infecta zonele care nu sunt acoperite de prezervativ, orice protectie este mai buna decat nicio masura de protectie.

Discuta cu medicul ginecolog despre importanta vaccinului HPV care protejeaza impotriva tipurilor de HPV cele mai susceptibile de a provoca boala - HPV 16 si HPV 18. Ofera cea mai buna protectie atunci cand este administrat inainte de inceperea vietii sexuale si este recomandat atat fetelor, cat si baietilor.

Cancerul de col uterin este singurul cancer ginecologic care poate fi prevenit. Cel mai important lucru pentru tine este sa faci regulat testele screening si sa mergi la controalele ginecologice. Exista doua teste screening care pot preveni sau depista precoce cancerul cervical.

Cele mai multe cazuri de cancer de col uterin se descopera la femeile tinere, pana in 45 de ani, care nu-si fac regulat testul Papanicolau.

Nu am timp! Mi-e rusine! Mi-e teama!

75% din romance asa gandesc! De aceea, in Romania, principala cauza de deces prin cancer este cancerul de col uterin.

Nu merita sa tot amani, vino si fa-ti testul Papanicolau!

Atunci cand este efectuat regulat, testul Papanicolau identifica precoce celulele anormale de la nivelul colului uterin, inainte ca acestea sa se transforme in celule canceroase.

Procedura a salvat milioane de vieti pana acum, permitand doctorilor sa trateze si sa indeparteze complet cancerul de col uterin inainte ca acesta sa se raspandeasca in tot corpul.

De la descoperirea metodei de catre Dr. George Papanicolaou in anul 1928 si introducerea in practica curenta in urma cu 50 ani, utilizarea testului a redus numarul de decese datorate cancerului de col uterin cu peste 75%.

Testul Papanicolau

Este o procedura simpla care se efectueaza in cabinetul ginecologic, prin care se recolteaza celule de la nivelul colului uterin, partea ingusta a uterului. Se poate efectua standard sau in mediu lichid. Comparativ cu testul Papanicolau conventional in care proba este fixata direct pe lama dupa recoltare, in cazul testului Papanicolau in mediu lichid, intreaga proba recoltata este suspendata intr-un mediu special care pastreaza intacte si care recupereaza toate celulele recoltate. Testul identifica daca sunt modificari precanceroase la nivelul celulelor colului uterin. Fara un tratament adecvat, aceste celule se pot transforma in celule canceroase. Medicii recomanda sa incepi testarea la trei ani dupa primul raport sexual, insa nu mai tarziu de 21 ani.

Testul HPV (genotipare)

Testul HPV identifica daca ai fost infectata cu virusul HPV (Human Papilloma Virus). Anomaliile celulare precanceroase si forma cea mai frecventa de cancer de col uterin sunt determinate de infectia persistenta cu cel putin unul dintre cele 15 genotipuri de HPV cu grad inalt de risc (high risk),  cele mai importante fiind genotipurile HPV 16 si HPV 18 care sunt implicate in 70% din cazuri. De cele mai multe ori sistemul imun reuseste sa elimine virusul in aproximativ 2 ani, inainte ca acesta sa produca probleme de sanatate. Persistenta infectiei cu HPV pentru mai multi ani poate sa duca la aparitia cancerul de col uterin. Daca ai mai mult de 30 ani, medicul va recomanda acest test impreuna cu testul Papanicolau.

Cand si ce teste screening sunt recomandate?

Pana la 30 de ani
Testul Papanicolau fara test HPV
Dupa 30 de ani
Test Papanicolau + test HPV, la fiecare 3-5 ani sau doar Papanicolau la fiecare 3 ani
Testul Papanicolau este necesar dupa histerectomie daca interventia a fost facuta ca urmare a unui cancer sau a unei leziuni precanceroase.
Este important sa-ti faci testul de screening chiar daca ai fost vaccinata impotriva HPV!
Cum trebuie sa te pregatesti pentru efectuarea testului Papanicolau?

Pentru ca interpretarea testului sa fie cat mai adecvata, se recomanda urmatoarele: 

  1. Programeaza-te la distanta de menstruatie, de preferat intre zilele 10-14 ale ciclului menstrual (ziua 1 este prima zi a menstruatiei) 
  2. Nu utiliza spalaturi vaginale, ovule, spermicide, tampoane sau creme vaginale cu 48 de ore inainte de recoltare 
  3. Evita contactul sexual 48 de ore inainte de recoltare
7 lucruri despre Testul Papanicolau pe care este bine sa le cunosti
  1. Simptomele cancerului de col uterin sunt vagi. De aceea este esential sa verifici si sa faci testul Papanicolau.
  2. Cu cat ai mai multi parteneri sexuali, sansele sa fii infectata cu HPV sunt mai mari.
  3. Testul Papanicolau inca este important, chiar daca ai fost vaccinata impotriva HPV.
  4. Chiar daca esti la menopauza, inca este important sa-ti faci testul Papanicolau.
  5. Un test anormal nu inseama ca ai cancer de col uterin.
  6. Nu este recomandat sa-ti faci testul Papanicolau cand esti la menstruatie.
  7. Testul Papanicolau nu doare, insa poate fi inconfortabil.

Daca rezultatul la testul de screening pentru cancerul de col uterin este anormal, este posibil sa fie nevoie de teste suplimentare

Intelege care este diferenta intre terminologia “Leziune intraepiteliala scuamoasa” – SIL si “Leziune intraepiteila cervicala” – CIN?

Acesti termeni sunt folositi pentru a descrie anomaliile de la nivelul celulelor colului uterin, insa sunt utilizati in situatii diferite:

SIL – leziune intraepiteliala scuamoasa

Este un termen folosit pentru a descrie rezultatul testului Papanicolau. “Scuamoasa” se refera la tipul de celula care formeaza straturile de tesut care acopera colul uterin. Testul Papanicolau este un test de screening si nu poate aprecia cu exactitate cat de severe sunt modificarile la nivelul celulelor cervicale. Cand rezultatul la testul Papanicolau este anormal, este nevoie de o biopsie cervicala pentru a preciza daca sunt prezente leziuni precanceroase sau canceroase.
 

CIN – leziune intraepiteliala cervicala

Este un termen folosit pentru a descrie rezultatul biopsiei cervicale. CIN descrie modificarile curente la nivel celular. CIN este clasificat ca CIN 1, 2 sau 3. CIN 1 indica modificari usoare (de grad scazut) care frecvent dispar singure, fara tratament. CIN 2 este utilizat pentru modificari moderate, iar CIN 3 pentru anomalii mai severe (de grad inalt). CIN 2 si CIN 3 pot duce la aparitia cancerului de col uterin. Din acest motiv, se numesc leziuni “precanceroase”.

Testul Papanicolau se efectueaza pentru a evidentia precoce prezenta modificarilor la nivelul celulelor colului uterin cauzate de infectia persistenta cu HPV. Exista 5 categorii importante de anomalii celulare identificate la testul Papanicolau:

  • ASC-US: reprezinta abrevierea de la “celule atipice scuamoase de semnificatie nedeterminata”. Practic inseamna ca unele celule nu sunt normale sau “tipice”. De obicei acest lucru nu este grav si poate fi cauzat de o infectie vaginala sau infectie HPV. Este cel mai frecvent rezultat anormal la testul Papanicolau.
  • LSIL: reprezinta abrevierea de la “leziune intraepiteliala scuamoasa de grad scazut”. Practic inseamna ca exista modificari usoare in ceea ce priveste dimensiunea si aspectul celulelor, adeseori asociate cu prezenta unei infectii HPV care frecvent se va vindeca de la sine. In acest caz, medicul va stabili masurile necesare.
  • HSIL: reprezinta abrevierea de la “leziune intraepiteliala scuamoasa de grad inalt”. Practic acest tip de leziuni sunt mai severe si pot progresa spre cancer. Impreuna cu medicul vei discuta masurile necesare pentru preventia cancerului de col uterin.
  • ASC-H: reprezinta abrevierea de la “celule scuamoase atipice, nu se poate exclude HSIL”. Inseamna ca au fost gasite modificari la nivelul celulelor cervicale care indica suspiciunea pentru prezenta HSIL.
  • AGC: preprezinta abrevierea de la “celule glandulare atipice”. Celulele glandulare sunt un alt tip de celule care formeaza stratul subtire de tesut care acopera canalul interior al colului uterin. Celulele glandulare sunt de asemenea prezente in interiorul uterului. Un rezultat AGC inseamna ca au fost gasite anomalii in celulele glandulare care ridica suspiciunea pentru prezenta leziunilor precanceroase sau a cancerului.
Ce teste sunt necesare dupa detectarea unui rezultat anormal la testul Papanicolau?

Daca rezultatul la testul de screening pentru cancerul de col uterin este anormal, este posibil sa fie nevoie de teste suplimentare

  1. Repetarea testului Papanicolau sau co-testare. Test Papanicolau si un test genetic pentru identificarea tipurilor cu risc ridicat de HPV – in special a tulpinilor HPV 16 si 18 care determina cele mai multe cazuri de cancer cervical. Aceste teste se efectueaza dupa 1 an sau 3 ani, in functie de rezultatul testului initial, de varsta pacientei si de rezultatele testelor Papanicolau anterioare.
  2. Test HPV. Testul HPV identifica prezenta tipurilor de HPV care pot fi cauza aparitiei cancerul de col uterin. Acest tip de test se numeste genotipare HPV.
  3. Colposcopia. Examinarea colului uterin folosind un sistem optic care mareste asemenea unui microscop. Afla mai multe
  4. Biopsia cervicala. Prelevarea unei mici mostre tisulare din leziunile cu aspectul cel mai anormal depistate la colposcopie in vederea examinarii la microscop.
  5. Chiuretajul endocervical. Obtinerea prin raclaj de tesut de la nivelul canalului endocervical.  Se efectueaza fara vizualizarea directa a colului uterin. Asociata cu biopsia punctiforma, permite obtinerea de material suficient pentru stabilirea diagnosticului.
  6. Biopsia conica (conizatie). Daca diagnosticul nu este clar, se efectueaza o biopsie conica prin care se extrage un fragment tisular mai mare.

In general, exista doua modalitati de tratare a celulelor cervicale anormale:

Tratamentul excizional

Permite indepartarea tesutul anormal de la nivelul colului uterin si examinarea lui la microscop. Rezultatul indica daca sunt prezente leziuni CIN si care este gradul de severitate a acestora.
 

Tratamentul ablativ

Tesutul anormal de la nivelul colului uterin este distrus si nu exista tesut care sa poata sa fie examinat in laborator.

Tratamentele excizionale ale leziunilor precanceroase cervicale:

  • Excizia cu ansa electrificata (LEEP - Loop Electrical Excision Procedure - sau LLETZ - Large loop excision of the transformation zone) - o bucla subtire de sarma care poarta curent electric este utilizata pentru a elimina zonele anormale ale colului uterin
  • Conizatia – se indeparteaza o bucata de forma conica din cervix care contine celulele anormale

 

Tratamentele ablative ale leziunilor precanceroase cervicale:

  • Crioterapia – se utilizeaza un instrument care ingheta tesuturile anormale ale colului uterin, care apoi sunt indepartate
  • Terapia cu laser - pentru a distruge tesuturile cervicale anormale se foloseste un fascicul focalizat de lumina laser
Imaginea artiocolului

Eficacitatea tratamentului

Desi tratamentele leziunilor precanceroase cervicale descrise mai sus sunt eficace, frecvent aceste leziuni pot sa reapara sau sa persiste la 30% din femeile tratate. O femeie care nu a fost vindecata dupa un prim tratament prezinta persistenta, recurenta sau progresia leziunilor anormale, in special in prezenta infectiei cu tulpinile cu risc inalt de HPV 16 si 18. In astfel de cazuri este nevoie de tratament aditional. De aceea, se recomanda ca testul Papanicolau sa fie efectuat pe termen lung, pe durata vietii.

Revenirea la control

In mod normal se recomanda ca femeia sa revina la control dupa cateva saptamani de la tratament pentru a verifica daca colul uterin s-a vindecat. Modalitatea de urmarire si intervalul de timp va depinde de rezultatul testului Papanicolau efectuat dupa tratament si de varsta femeii. Medicul ginecolog va stabili cu fiecare femeie in parte planul de urmarire, deoarece acesta difera foarte mult de la o femeie la alta. 

Necesitatea unui tratament ulterior

Unele femei vor avea nevoie de tratament aditional pentru a se asigura ca toate leziunile au fost indepartate. Aceasta abordare este in special indicata atunci cand s-a efectuat excizia leziunii si examenul histopatologic a identificat o anomalie mai grava decat se estima. Decizia de a beneficia de un tratament suplimentar este individualizata pe baza tipului de leziune identificata, a riscului femeii de a dezvolta cancer de col uterin si a dorintei de a mai avea sau nu copii.

Sarcina dupa tratamentul leziunilor precanceroase cervicale

Multe femei sunt nelinistite cu privire la riscul de infertilitate sau de nastere prematura dupa ce au fost tratate pentru o leziune precanceroasa la nivelul colului uterin. Aceste tratamente nu afecteaza fertilitatea. In cazul procedurilor excizionale, dar nu si a celor ablative, exista un risc mic de nastere prematura.

Alti factori cum ar fi varsta mamei si alte probleme de sanatate, pot, de asemenea, creste acest risc.

In majoritatea cazurilor, femeia este sfatuita sa astepte cel putin 3 luni de zile dupa efectuarea tratamentului inainte de a incerca sa ramana insarcinata, pentru a permite tesutului de la nivelul colului uterin sa se vindece complet.

Vreau mai multe informatii

Image CAPTCHA

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Optiunile de tratament depind in mare masura de stadiul tumorii, insa exista si alti factori care pot influenta planul de tratament, cum ar fi: varsta si starea generala de sanatate, circumstantele individuale si preferintele fiecarei persoane in parte, avand in vedere ca boala afecteaza atat viata sexuala, cat si capacitatea de a avea copii.

Stadiile cancerului de col uterin

  1. Cancerul este limitat la nivelul colului uterin
  2. Tumora este prezenta in colul uterin si in partea superioara a vaginului
  3. Cancerul a invadat partea inferioara a vaginului sau peretele pelvin lateral
  4. Cancerul s-a extins la organele din apropiere, cum ar fi vezica urinara sau rect sau s-a raspandit in alte zone ale corpului (plamani, ficat, oase)
Care este rata de supravietuire a pacientelor diagnosticate cu cancer de col uterin?

 

Femeile cu cancer cervical invaziv care sunt diagnosticate in stadiul cel mai precoce au o rata de supravietuire la 5 ani de 90%.

In general, combinand toate stadiile, rata de supravietuire la 5 ani pentru cancerul de col uterin este de 68%.

Cum se trateaza cancerul de col uterin?

Stadiile incipiente ale bolii pot fi tratate fie prin realizarea unei interventii chirurgicale, fie prin radioterapie si chimioterapie. Pentru etapele mai avansate, combinatia dintre radioterapie si chimioterapie este, de obicei, tratamentul de baza. In unele cazuri, cancerul de col uterin avansat poate fi tratat numai prin cure de chimioterapie.

Recuperarea dupa cancer este obiectivul principal al echipei medicale de ingrijire. In cazul in care nu poate fi utilizat un anumit tratament, tinta terapeutica poate fi aceea de a elimina sau de a distruge cat mai mult din tumora, pentru a te ajuta sa traiesti cat mai mult posibil si sa te simti mai bine. In cazuri avansate, tratamentul urmareste ameliorarea simptomelor si se numeste tratament paliativ.

Principalele 3 metode de tratament al cancerului de col uterin

Interventia chirurgicala
Radioterapia
Chimioterapia
Tratamentul chirurgical

Exista mai multe tipuri de interventii chirurgicale care pot fi recomandate, in functie de fiecare caz in parte.

Criochirurgia sau crioterapia

Consta in aplicarea unei sonde de metal foarte rece, direct pe colul uterin, pentru a distruge celulele anormale prin congelarea lor. Se poate face in cabinetul medicului ginecolog sau intr-o clinica.

Chirurgia cu laser

Se foloseste un fascicul de raze laser, dirijat prin vagin, pentru a vaporiza (arde) celule anormale sau pentru a elimina o mica bucata de tesut pentru testarea anatomopatologica. Se realizeaza cu anestezie locala in cabinetul medicului ginecolog sau intr-o clinica.

Conizatia

In timpul conizatiei, se indeparteaza din colul uterin o bucata de tesut in forma conica. Medicul ginecolog utilizeaza un cutit chirurgical, cu laser sau un electrod subtire, atasat la un genetartor electrochirurgical (procedura de excizie cu ansa electrica sau procedura LEEP).

Trachelectomia

Aceasta procedura consta in eliminarea colului uterin si a partii superioare a vaginului, dar nu si eliminarea corpului uterului. Prin urmare, permite femeilor sa-si pastreze capacitatea de a avea copii. Interventia se face fie prin vagin, fie prin abdomen si este realizata laparoscopic.

Histerectomia totala simpla

Interventia consta in indepartarea uterului - atat corpul uterului, cat si colul uterin, dar nu si structurile de langa uter (parametru si ligamentele utero-sacrate). Vaginului si ganglionii limfatici pelvini nu sunt indepartati. De asemenea, nu sunt scoase nici ovarele si trompele uterine decat daca exista un alt motiv care impune indepartarea acestora.
 

Histerectomia radicala

In timpul acestei operatii, chirurgul indeparteaza uterul, tesuturile de langa uter si partea superioara (aproximativ 3 cm) din vagin. De multe ori, sunt scosi si unii galnglioni limfatici pelvini. Ovarele si trompele uterine nu sunt eliminate, daca nu exista alte motive medicale care cer indepartarea lor. Histerectomia radicala se face, de obicei, printr-o incizie abdominala.

Exenteratia pelvina totala

Este o operatie complexa si este utilizata pentru tratarea cancerului de col uterin avansat. Consta in indepartarea in bloc a uterului, vezicii urinare si a rectului cu reconstructia acestor organe.
Tratamentul conservator al cancerul de col uterin in stadii incipiente cu conservarea potentialului reproductiv si hormonal al femeii

Poate fi pastrat potentialul reproductiv si hormonal al femeii cand aceasta este diagnosticata cu cancer de col uterin?

Raspunsul este sigur DA, dar numai pentru formele incipiente de cancer de col uterin (stadiile IA si IB).

Cancer de col uterin operat conservator in totalitate laparoscopic

Prof. Univ. Dr. Elvira Bratila, medic primar obstetrica-ginecologie, a efectuat in Spitalul Euroclinic in premiera in Romania la o tanara de 29 ani prima operatie total laparoscopica 3D de tratament conservator al cancerului de col uterin.

Vreau mai multe informatii

Image CAPTCHA

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii