EDU.REGINAMARIA.RO

Mancarea nu tine de cald

Articol de Dr. Mihaela Bilic
Mancarea nu tine de cald

De multe ori spunem ca avem o problema cu mancarea, ne suparam pe ea ca ne ispiteste si ne ingrasa, cand de fapt noi suntem aceia care o cautam, care avem nevoie de ea. Si nu de foame de cele mai multe ori, ci pentru starea de bine si de siguranta pe care ne-o da.

In cautarea confortului

Ce cautam noi in mancare nu sunt atat nutrientii, cat confortul. In realitate, dezvoltam o relatie afectiva cu alimentele, relatie care ne satisface nevoia de tandrete si afectiune, acolo unde lipsesc din viata noastra alte surse de bun si de bine. Incercam sa ne fie cald cu mancare, desi de o imbratisare am avea cu adevarat nevoie.
Noua, oamenilor, ne e usor sa ne mintim, sa ne pacalim si sa nu recunoastem nici in ruptul capului ca lipsa de afectiune e cauza nefericirii si a neimplinirii noastre. In schimb, animalele sunt mai oneste si mai curajoase in a face ceea ce simt. Si drept dovada ca nevoia de tandrete e mai mare decat cea de hrana propriu-zisa, am sa va spun o poveste cu o maimutica.

Sa invatam de la necuvantatoare

Este vorba de un experiment facut cu un pui mic de maimuta caruia i s-au oferit doua variante de mame-surogat artificiale: o varianta blanoasa si pufoasa, un fel de ursulet de plus moale si cald in care te puteai culcusi, si o varianta scheletica facuta din sarma si metal, dar care avea incorporat un biberon plin cu lapte. Lasat in cusca cu cele doua "mame" adoptive s-a observat ca micutul isi petrecea majoritatea timpului lipit de "mama" pufoasa, desi ea nu-i oferea nicio sursa de hrana, si doar cand nu mai putea de foame se apropia de "mama" metalica, exclusiv pentru a manca din biberon, apoi puiul de maimuta fugea repede inapoi in bratele ursuletului de plus! Cat timp credeti ca petrecea cu "mama" blanoasa? 22 de ore din cele 24 ale zilei! Se vede treaba ca pentru puiutul orfan nevoia de afectiune era mai mare decat nevoia de hrana.

Chiar imi este foame?

Si atunci noi, oamenii, cand constatam ca avem o relatie mult prea apropiata, prea stransa cu mancarea, n-ar trebui sa ne intrebam: chiar mi-e foame, sau adevarul e ca nu am parte de suficienta atentie, grija, tandrete, afectiune? Pentru ca, in ipocrizia noastra, zicem ca avem o problema cu mancarea, cand, de fapt, noi dorim doar sa ne fie cald. Si in lipsa unor brate iubitoare in care sa ne culcusim linistiti, devenim pufosi si moi cu ajutorul mancarii... Dar ne e din ce in ce mai frig in suflet...

Articol preluat de pe pagina de socializare a psihonutritionistului Mihaela Bilic, a carei experienta in alimentatia sanatoasa a copilului, femeii insarcinate, adultului sanatos si activ si a pacientilor supraponderali si obezi depaseste 15 ani.

 

Afla mai multe: Zaharurile obosesc ficatul