Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Digestie sanatoasa, inima sanatoasa?


Miliardele de bacterii din tractul intestinal au un rol important in sanatatea cardiovasculara, arata studii recente.

Daca intrebi specialistii in domeniul medical despre cele mai in voga tendinte in cercetare, sunt mari sanse sa mentioneze despre microbiom. Termenul se refera la miliardele de microbi care traiesc in organismul nostru, denumit microbiota umana. Majoritatea acestor bacterii, virusuri si ciuperci se afla in profunzimea intestinelor. Acesti microbi ajuta digestia, produc anumite substante nutritive si elibereaza substante care au efecte pe numeroase paliere ale sanatatii.

"Exista o interactiune complexa intre microbii din intestin si majoritatea organelor, intre care si sistemele imun, endocrin, nervos si vascular. Toate aceste legaturi sunt extrem de relevante pentru sanatatea cardiovasculara," sustine dr. JoAnn Manson, profesor in medicina la Harvard Medical School si specialist in medicina preventiva la Brigham and Women's Hospital.

Metabolitii microbilor

“Dupa cum era de asteptat, ceea ce mancam joaca un rol semnificativ in compozitia microbiotei intestinului. Si aflam din ce in ce mai multe despre modul in care microbii din intestine, care sunt eliminati (sunt denumiti metaboliti), influenteaza riscul de a dezvolta numeroase boli cronice, intre care diabetul, bolile cardiovasculare si cancerul,” afirma dr. Manson.

Unul dintre cei mai cunoscuti metaboliti este denumit trimetilamina (TMA) – aceasta se formeaza cand microbii din intestin sunt hraniti cu colina, o substanta nutritiva care se gaseste in carnea rosie, in peste, pui si oua. La nivelul ficatului, TMA este transformata in oxid N trimetilamina (TMAO), o substanta puternic legata de formarea placii de aterom din ateroscleroza. Un studiu din 2017 publicat de Journal of the American Heart Association, realizat de catre dr. Manson si echipa sa, a adunat rezultatele a 19 studii care analizau legatura intre nivelurile de TMAO din sange si problemele cardiovasculare severe (in principal, infarctul de miocard si atacul vascular cerebral).

Persoanele care prezentau niveluri crescute ale TMAO aveau un risc cu 62% mai crescut de a dezvolta probleme cardiovasculare severe, prin comparatie cu persoanele care aveau niveluri scazute ale TMAO. Nivelurile crescute ale TMAO au fost, de asemenea, asociate cu rate de mortalitate mai crescute. In plus, aceste legaturi sunt independente de factorii de risc clasici precum diabetul, obezitatea si problemele renale. Acest aspect sugereaza ca TMAO ar putea fi noua tinta in ceea ce priveste preventia si metodele de tratament.

S-a mai descoperit ca metabolitii microbiomului intestinal influenteaza alti factori strans legati de riscul cardiovascular, precum diabetul, hipertensiunea arteriala si inflamatia. De exemplu, o alimentatie bogata in fibre poate contribui la dezvoltarea bacteriilor intestinale care produc acizi grasi cu lant scurt. Intestinul care prezinta acesti microbi pare sa ajute persoanele cu diabet sa isi controleze mai bine nivelurile glicemiei si greutatea corporala, arata un alt studiu.

Beneficii pentru tensiunea arteriala

Acizii grasi cu lant scurt, produsi aproape exclusiv de intestin, par, de asemenea, sa joace un rol in reglarea tensiunii arteriale. Studiile pe soareci arata ca aceste grasimi sunt implicate in dilatarea si constrictia vaselor de sange. Aceasta observatie este unul dintre numeroasele aspecte descrise in raportul despre rolul microbiotei in reglarea tensiunii arteriale, publicat in numarul despre hipertensiune din septembrie 2017. Alte descoperiri preliminare discutate in raport mai includ:

  • Modul in care nivelurile de sodiu din alimentatie modifica compozitia populatiilor microbiomului intestinal
  • Modul in care toxinele eliberate de microbi pot influenta functia renala, care joaca un rol-cheie in reglarea tensiunii arteriale
  • Modul in care microbii care traiesc in gura interactioneaza cu nitratii din legume pentru a forma nitriti si oxid nitric, care relaxeaza vasele de sange

Insa intreg domeniul este inca la inceput, spune dr. Manson. Dovezile in crestere sugereaza ca obiceiurile alimentare sunt utile in prevenirea bolilor cardiovasculare (precum evitarea carnii rosii, limitarea sarii si consumul crescut de legume si cereale integrale bogate in fibre) au, de asemenea, efecte favorabile asupra microbiomului intestinal.

Promisiunea probioticelor

Cum stau lucrurile cu probioticele, acele bacterii vii din iaurt, alimente fermentate si suplimente alimentare? Probioticele pot ameliora diareea de cauza infectioasa sau determinata de tratamentul antibiotic si pot ameliora simptomele sindromului de colon iritabil. Pana in prezent, dovezile ca ar exista alte beneficii sunt limitate. “Este inca prea devreme pentru a recomanda probioticele ca tratament obisnuit in prevenirea sau tratarea majoritatii bolilor cronice,” explica dr. Manson. "Adeseori nu stim daca probioticele ajung in mod efectiv in locul potrivit si modifica flora microbiana," afirma medicul. Insa nu ar trebui sa mai dureze mult pana cand vom intelege mai multe pe acest subiect.

Surse de informatie:

www.health.harvard.edu