Noutăţi
Dăruieşte-i copilului tău un început sănătos în viaţă!
Să fii sănătoasă în timpul sarcinii este important atât pentru tine, cât şi pentru copilul tău, iar acest lucru începe prin angajamentul pe care îl iei pentru a-ţi asigura o bună îngrijire prenatală. Ca parte a acestei îngrijiri, se recomandă anumite analize de laborator.
O serie de teste de rutină se efectuează tuturor femeilor gravide în prima parte a sarcinii pentru evaluarea stării generale de sănătate. Alte analize se recomandă în funcţie de istoricul medical, anumiţi factori de risc personali şi familiali, sau ca urmare a unor rezultate anormale ale unor teste anterioare. Alte investigaţii se fac pentru a verifica dacă fătul sau sarcina se dezvoltă normal. Unele mame sunt liniştite ştiind că au făcut toate testele recomandate. Altele au o serie de întrebări…
De aceea, noi vrem să-ţi fim alaturi în această minunată experienţă astfel încât să ai cât mai puţine griji şi cât mai multe răspunsuri. Îţi oferim consiliere, consultaţii şi analize într-un pachet complet de urmărire a sarcinii “ABC-ul viitoarelor mămici”.
| Săptămâna | Vizita 1 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Consult clinic | ||||||
| Examinare vaginală | ||||||
| Greutate, TA | ||||||
| Edeme, varice | ||||||
| Fundul uterin | ||||||
| BCF, MAF | ||||||
| Prezentație | ||||||
| Grup sanguin + Rh | ||||||
| Hemoleucograma (Hb, Ht) | ||||||
| Glicemie | ||||||
| Test LUES, Ac anti HIV, Ag HBS | ||||||
| TSH | ||||||
| Sumar urină | ||||||
| Streptococ gr. B | ||||||
| PAP + lamă vaginal | ||||||
| Bitest (free Beta HCG, PAPP-A serice) | ||||||
| Examen ecografic | morfologie fetală T1 | |||||
| Modul naștere | ||||||
| Săptămâna | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 | 22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Consult clinic | ||||||||||||||
| Examinare vaginală | ||||||||||||||
| Greutate, TA | ||||||||||||||
| Edeme, varice | ||||||||||||||
| Fundul uterin | ||||||||||||||
| BCF, MAF | ||||||||||||||
| Prezentație | ||||||||||||||
| Grup sanguin + Rh | ||||||||||||||
| Hemoleucograma (Hb, Ht) | ||||||||||||||
| Glicemie | ||||||||||||||
| Test LUES, Ac anti HIV, Ag HBS | ||||||||||||||
| TSH | ||||||||||||||
| Sumar urină | ||||||||||||||
| Streptococ gr. B | ||||||||||||||
| PAP + lamă vaginal | ||||||||||||||
| Bitest (free Beta HCG, PAPP-A serice) | ||||||||||||||
| Examen ecografic | eco triplu test (dacă nu a efectuat bitestul) | morfologie fetală T2 | ||||||||||||
| Modul naștere | ||||||||||||||
| Săptămâna | 28 | 29 | 30 | 31 | 32 | 33 | 34 | 35 | 36 | 37 | 38 | 39 | 40 |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Consult clinic | |||||||||||||
| Examinare vaginală | |||||||||||||
| Greutate, TA | |||||||||||||
| Edeme, varice | |||||||||||||
| Fundul uterin | |||||||||||||
| BCF, MAF | |||||||||||||
| Prezentație | |||||||||||||
| Grup sanguin + Rh | |||||||||||||
| Hemoleucograma (Hb, Ht) | |||||||||||||
| Glicemie | |||||||||||||
| Test LUES, Ac anti HIV, Ag HBS | |||||||||||||
| TSH | |||||||||||||
| Sumar urină | |||||||||||||
| Streptococ gr. B | culturi anorectale și vagin 1/3 inf. |
||||||||||||
| PAP + lamă vaginal | |||||||||||||
| Bitest (free Beta HCG, PAPP-A serice) | |||||||||||||
| Examen ecografic | |||||||||||||
| Modul naștere | |||||||||||||
Legendă:
- inclus în pachet
Achiziționați pachetul de urmărire a sarcinii pentru oricare dintre cele trei trimestre și primiți un discount de 7% la pachetul de naștere
Grupa sanguină şi factorul Rh. Poţi avea grupa sanguină A, B, AB sau O. De asemenea, poţi fi Rh pozitivă sau negativă. Femeile care nu au factorul Rhesus (Rh) la nivelul globulelor roşii se numesc Rh negative (una din şase). Problemele pot sa apară atunci când în sângele copilului se găseşte factorul Rh, moştenit de la tată. Sistemul imun al mamei Rh negative produce anticorpi care vor ataca globulele roşii ale fătului cauzând anemie. Această condiţie necesită îngrijire specială în timpul sarcinii.
Hemoleucograma. Acest test măsoară nivelul hemoglobinei (Hg) pentru a verifica dacă ai anemie. Te poţi simţi obosită şi mai puţin pregătită fizic în momentul travaliului. Anemia poate fi cauzată de lipsa din dietă a fierului sau a acidului folic, sau poţi fi purtătoarea unei boli de sânge numită hemoglobinopatie (de exemplu, talasemie sau siclemie). În acest caz ţi se vor recomanda teste suplimentare.
Glicemia. Nivelul de zahăr din sânge este măsurat pentru a testa dacă ai diabet. În cele mai multe cazuri, dieta şi activitatea fizică vor controla valoarea glicemiei. Uneori, se recomandă un tratament specific.
Testarea pentru boli cu transmitere sexuală (VDRL, Ac anti HIV şi AgHBS). Sifilisul (lues) este o boală cu transmitere sexuală. Deşi relativ rară în prezent, odată depistată, poate fi uşor tratată cu antibiotice. HIV este un virus care atacă anumite celule ale sistemului imun şi determină SIDA (Sindromul de imuno-deficienţă umană). Deoarece HIV se poate transmite de la mamă la copil, este recomandat ca toate mamele să fie testate. Tratamentul efectuat în timpul sarcinii este foarte eficient în a reduce riscul de infecţie a fătului. Şi virusul hepatitei B poate fi transmis fătului. Anumite persoane pot să nu ştie că sunt purtătoare ale acestui virus. Copilul poate fi imunizat imediat după naştere, ceea ce va reduce considerabil riscul de infecţie.
TSH. Diagnosticul unor disfuncţii tiroidiene şi tratamentul adecvat este esenţial pentru dezvoltarea normală a fătului. În primele 10 – 12 săptămâni de sarcină la făt nu funcţionează glanda tiroidă, necesarul de hormoni fiind asigurat de mamă. La sfârșitul primului trimestru, tiroida fătului începe să producă hormoni. Totuşi fătul rămâne dependent de mamă, necesitând cantităţi suficiente de iod pentru sinteza hormonilor tiroidieni.
Sumarul de urină. este un test util pentru a verifica dacă există glucoză sau proteine în urină. Deşi prezenţa glucozei în urină poate să fie normală în sarcină, o valoare mare poate sugera un diabet zaharat. Proteinele în urină pot fi un semn de infecţie urinară sau de boala de rinichi. Prezenţa unor cantități mari de proteine în urină în a doua jumătate a sarcinii, alături de creşterea tensiunii arteriale se numeşte preeclampsie, o condiţie medicală cu potenţial sever, atât pentru mama, cât şi pentru făt.
Examenul citologic Papanicolau poate detecta anumite modificări la nivelul celulelor colului uterin, fiind un test screening pentru cancerul de col uterin. Examenul bacteriologic al secreţiei vaginale poate evidenţia infecţia cu gonococ sau Chlamydia, care pot fi tratate cu antibiotice. În ultimul trimestru de sarcină vei fi testată pentru prezenţa la nivelul vaginului a Streptococului grup B. În timpul travaliului, vei face tratament cu antibiotic pentru a preveni transmiterea infecţiei la copil.
Mulți părinți vor să ştie din timp daca copilul lor va fi sănătos. Din fericire, 97% din copii se nasc sănătoşi. Un copil din 100 se va naşte cu o anumită problemă care poate fi corectată complet, şi doar doi copii din 100 vor suferi de anumite boli de-a lungul vieţii. Testele screening ajută la identificarea copiilor care pot avea un risc crescut pentru o anumită afecţiune. Dacă rezultatul acestor teste indică un risc crescut, se pot efectua apoi teste de diagnostic.
Indică dacă există un risc crescut ca fătul să aibă anumite anomalii cromozomiale. Testul constă în corelarea nivelului anumitor hormoni specifici sarcinii (beta HCG, PAPP-A) din sângele matern cu anumiţi parametri fetali ecografici (de ex. translucenţa nucală) şi clinici ai mamei (vârstă, înalţime, greutate, TA, rasă, fumat, diabet, tehnici de reproducere asistată etc.). Este indicat să discuţi cu medicul tău planificarea acestor teste până în săptămâna 8-9 de sarcină pentru a putea beneficia de ce este mai bun la momentul actual. Cea mai performantă variantă a acestei testări presupune recoltarea analizelor de la mamă în săptămânile 9-10 şi efectuarea morfologiei fetale în saptamânile 12-13. Prin combinarea rezultatelor acestor teste, medici obstetricieni-ginecologi supraspecializaţi în medicina materno-fetală vor calcula care este riscul de a avea un copil cu anomalii cromozomiale. Efectuat în primul trimestru, acest test combinat permite identificarea sindromului Down în 85% din cazuri.
Dacă ai început îngrijirea prenatala după săptămâna 14 (prea târziu pentru efectuarea ecografiei care decelează translucenţa nucală) se mai poate efectua un test screening între săptămânile 15-19. Acesta constă din măsurarea din sângele matern a patru hormoni (AFP, estriol, beta HCG şi inhibin-A). Dacă se determină primele trei analize, testul se numeste triplutest. Când este adăugată şi cea de-a patra substanţă (inhibin-A) testul se numeşte quad-test sau quadruplu test. Acesta evaluează aceleaşi riscuri ca şi bitestul, insă se efectuează cu aproximativ o lună mai târziu, iar precizia sa nu este la fel de bună ca a testului combinat. Triplutest decelează sindromul Down în 70% din cazuri, iar quadtestul în 80% din cazuri. AFP identifică defectele de tub neural (de exemplu, spina bifidă) în 80% din cazuri.
Dacă vrei să afli mai multe despre analizele în sarcină sau despre pachetul de urmărire a sarcinii „ABC-ul viitoarelor mămici”, fă-ţi o programare la medicii noştri obstetricieni-ginecologi.
De asemenea, dacă te interesează să stii care este calendarul ecografiilor în sarcină, citeşte articolul Când şi de ce trebuie să faci ecografii în sarcină
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Marketing Manager
Surse de informaţie:
Site-ul Congresului American al Obstetricienilor şi Ginecologilor, http://www.acog.org, site accesat iunie 2011
Site-ul National Screening Committee, www.screening.nhs.uk, site accesat iunie 2011
Produs “ABC-ul viitoarelor mămici”, Reţeaua privată de sănătate, REGINA MARIA