Ghidul tau in timpul pandemiei COVID-19
Afla mai multe aici despre noul coronavirus si programeaza-te in siguranta pentru analizele sau investigatiile medicale de care ai nevoie.
Programeaza-te pentru testare COVID 19
Afla tot ce trebuie sa stii despre vaccinarea anti COVID-19
Cele 3 reguli de aur
Recomandari de baza in pandemie
Suspectez ca am COVID-19. Ce trebuie sa fac?
Izoleaza-te in casa pentru 14 zile
Tine legatura permanent cu medicul de familie
Monitorizeaza temperatura, pulsul, tensiunea arteriala si saturatia de oxigen
Hidrateaza-te si odihneste-te
Nu intra in contact cu alte persoane
Fa-ti cumparaturile online
In cazul in care simptomele se agraveaza, contacteaza medicul de familie sau suna la 112
Sunt in izolare. Ce trebuie sa fac?
Fa-ti cumparaturile online
Monitorizeaza temperatura, pulsul, tensiunea arteriala si saturatia de oxigen
Hidrateaza-te si odihneste-te
Daca incepi sa prezinti simptome, anunta medicul de familie
In cazul in care simptomele se agraveaza, contacteaza medicul de familie sau suna la 112
Ce ar trebui sa am in casa in pandemie?
Antitusive
Pulsoximetru
Termometru
Tensiometru
Suna la 112 daca prezinti:
Durere sau presiune persistenta in piept
Confuzie
Cianoza (coloratie albastruie a pielii)
Incapacitatea de a ramane treaz
Saturatia de oxigen <94%
Masuri de siguranta in locatiile Regina Maria
Servicii medicale necesare in pandemie
Tot ce trebuie sa stii despre coronavirus
Intrebari frecvente
Despre infectie si simptome
Ce este virusul Sars-Cov-2 care determina infectia COVID-19?
Noul coronavirus reprezinta o tulpina de coronavirus care nu a mai fost identificata anterior la om si, prin urmare, reprezinta motiv de ingrijorare pentru sanatatea publica, avand in vedere inca se acumuleaza cunostinte noi despre caracteristicile virusului, despre modalitatea de transmitere intre oameni si despre severitatea si tratarea infectiilor rezultate.
Care sunt simptomele infectiei cu noul coronavirus?
Semnele si simptomele COVID-19 prezente la debutul bolii variaza, dar pe parcursul bolii multe persoane cu COVID-19 vor avea una sau mai multe dintre urmatoarele:
- Febra sau frisoane
- Tuse
- Respiratie scurta sau dificultati de respiratie
- Oboseala
- Dureri musculare sau corporale
- Durere de cap
- Noua pierdere a gustului sau a mirosului
- Durere de gat
- Congestie sau curgerea nasului
- Greata sau varsaturi
- Diaree
Cat dureaza simptomele?
Timpul de recuperare poate depinde de factorii de risc (de exemplu, varsta, starea de sanatate) si de severitatea bolii.
Studiile arata ca pacientii nu au revenit la starea initiala de sanatate la 14 pana la 21 de zile; pacientii mai tineri au mai putine sanse de a avea simptome reziduale comparativ cu pacientii mai in varsta. In plus, prezenta comorbiditatilor medicale este asociata cu boli prelungite in randul tuturor grupelor de varsta; Oboseala, dispneea si cefaleea au fost simptomele care au persistat cel mai frecvent.
Pacientii pot continua sa aiba dureri de cap, modificari ale vederii, pierderea auzului, pierderea gustului sau a mirosului, mobilitate afectata, amorteala la nivelul extremitatilor, tremuraturi, mialgie, pierderi de memorie, tulburari cognitive si modificari ale dispozitiei pana la 3 luni dupa diagnosticul de COVID-19.
Au fost raportate simptome neurologice si psihiatrice in randul pacientilor care si-au revenit din COVID-19. Au fost raportate rate ridicate de anxietate si depresie la unii pacienti. Pacientii tineri par sa aiba simptome psihiatrice mai frecvente decat pacientii cu varsta> 60 de ani.
Ce trebuie sa fac daca sunt depistat pozitiv COVID-19?
Toți pacientii depistati la testarea RT-PCR cu rezultat pozitiv pentru SARS-CoV-2 au obligatia de a se izola timp de 14 zile, de a contacta medicul de familie si de a-l instiinta cu privire la rezultatul testului, simptome prezentate, locul in care s-au izolat si de a-si informa seful direct de la locul de munca.
De asemenea, acestia vor stabili cu medicul de familie modul de comunicare pe durata celor 14 zile, cat e necesara monitorizarea starii de sanatate. Laboratorul unde a fost efectuat testul PCR are datoria de a transmite periodic catre DSP listele cu persoanele confirmate pozitiv la testare. In ceea ce priveste concediul medical, avand in vedere ca pot interveni oricand schimbari legislative, medicul de familie si Directia de Sanatate Publica sunt in masura sa comunice pacientilor cea mai recenta procedura aplicabila.
Ce trebuie sa fac daca incep sa am simptome compatibile infectiei COVID?
Dificultatile de respiratie, durerea/presiunea persistenta in piept, starea de confuzie recent instalata, aspect vinetiu (cianotic) al buzelor sau al fetei pot reprezenta simptome de alarma si in acest caz prima masura este apelul la serviciul de urgenta 112.
Simptomele usoare sunt in general tratate la domiciliu si in aceasta situatie este indicat sa luati legatura cu medicul de familie sau, in absenta acestuia, cu Directia de Sanatate Publica locala si sa ramaneti la domiciliu in izolare.
Toti pacientii depistati la testarea RT-PCR cu rezultat pozitiv pentru SARS-CoV-2 vor fi evaluati si monitorizati de catre medicul de familie, prin telemedicina si/sau de catre medicii specialisti din spitalele desemnate COVID-19. In functie de starea clinica, prezenta factorilor de risc si posibilitatile de izolare, pacientii pot ramane la domiciliu, intr-un spital dedicat, intr-o locatie alternativa atasata unei unitati sanitare, ori in spatii special desemnate in cazul in care nu au conditii de izolare.
Ce trebuie sa fac daca am intrat in contact cu un caz depistat pozitiv la testul PCR?
Orice persoana care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator si a respectat distantarea fizica NU este considerata contact direct.
In situatia contactului cu o persoana infectata se recomanda contactarea DSP si obtinerea avizului de carantina. In baza avizului DSP medicul de familie va elibera concediul medical. Avizul are o durata de 14 zile.
In cazul in care pe perioada carantinei apar simptome compatibile infectiei COVD se va contacta medicul de familie sau DSP, in lipsa acestuia.
ce concentratie de anticorpi este necesara pentru a conferi protectie si cat de des poate aparea reinfectia.
Persoanele care si-au revenit pot continua sa aiba cantitati de virus ce sunt detectabile in probele respiratorii superioare timp de pana la 3 luni de la debutul bolii, in concentratii considerabil mai scazute decat in timpul bolii, in doze in care virusul este putin probabil sa fie infectios.
Care sunt semnele vitale si simptomele care trebuie urmarite in cazul copiilor?
Medicii pediatri atrag atentia asupra faptului ca simptomele gastro-intestinale (greturi, diaree, varsaturi, crampe abdominale) reprezinta o modalitate de exprimare foarte frecventa a infectiei cu SARS-CoV-2, pe langa celelalte simptome deja cunoscute ale acestui virus (febra, tuse, oboseala, dureri musculare, dureri de cap, pierderea gustului si a mirosului).
In ceea ce priveste semnele vitale, acestea se monitorizeaza asemanator ca in cazul adultilor, cu mentiunea ca valorile normale variaza in functie de varsta.
Atentie! Aceste valori sunt orientative! Numai in urma unei evaluari medicale se pot determina parametrii normali/tinta individuali (acestia depind de varsta, comorbiditati, stare de graviditate, mod de viata, nivel de activitate etc.)
Cat de severa este infectia COVID-19?
Boala poate imbraca mai multe forme de severitate, majoritatea cazurilor sunt forme usoare si moderate de boala ce se trateaza in conditii de ambulatoriu sub stricta supraveghere a medicului de familie.
Boala usoara
Pacientii cu boli usoare pot prezenta o varietate de semne si simptome (de exemplu, febra, tuse, dureri in gat, stare de rau, cefalee, dureri musculare, greata, varsaturi, diaree, pierderea gustului si a mirosului). Ei nu au dificultati de respiratie sau rezultate imagistice anormale. Majoritatea pacientilor usor bolnavi pot fi tratati in ambulatoriu sau acasa prin telemedicina.
Boala moderata
Boala moderata COVID-19 este definita prin aparitia bolii respiratorii inferioare in timpul evaluarii clinice sau imagistice, cu mentinerea unei saturatii a O2 ≥ 94%. Avand in vedere ca boala pulmonara poate progresa rapid la pacientii cu COVID-19, monitorizarea atenta a pacientilor cu boala moderata este recomandata.
Boala severa si critica
Pacientii cu COVID-19 sunt considerati a avea boli severe daca au SaO2 <94%, o frecventa respiratorie de > 30 respiratii / min, precum si alte semne clinice care pot fi identificate in cadrul unei consultatii. Acesti pacienti pot prezenta deteriorari clinice rapide. De cele mai multe ori medicii de la camerele de garda decid internarea acestor pacienti si terapii specifice.
Care sunt diferentele dintre coronavirus si gripa?
Coronavirusul si gripa au multe simptome similare, ceea ce face dificil diagnosticul doar pe baza simptomelor, fara realizarea unui test specific. Principalele simptome ale infectiei cu noul coronavirus la care trebuie sa aveți grija sunt febra si tusea. Gripa are adesea si alte simptome, cum ar fi durerea in gat, in timp ce persoanele infectate cu noul coronavirus pot simți mai degraba dificultate in respirație.
Persoanele care considera ca ar putea fi afectate de coronavirus trebuie sa apeleze telefonic medicul de familie pentru mai multe sfaturi. Recomandarile sunt ca in cazul unor simptome similare celor determinate de infectia cu noul coronavirus sa evite sa mearga la medicul de familie si sa evite sa mearga direct in clinici sau la spital, ci sa se adreseze telefonic medicului de familie sau directiilor de sanatate publica.
Este adevarat ca zilele 7-10 sunt critice? De ce?
Nu exista caracteristici unitare in ceea ce priveste evolutia simptomelor. Studiile initiale din China au indicat ca timpul mediu de la debutul bolii pana la momentul in care au aparut dificultatile de respiratie a fost de 5-8 zile; timpul mediu de la debutul bolii pana la aparitia insuficientei respiratorii si internarea in ATI a fost de 8-12 zile. Studiile efectuate ulterior in alte tari au aratat ca exista o variabilitate destul de mare in timp in ceea ce priveste evolutia simptomelor.
Poate sa reapara febra dupa ce a trecut?
Reaparitia febrei dupa o perioada de acalmie nu este o caracteristica obisnuita a infectiei COVID. In cazul reaparitiei febrei este necesara contactarea medicului.
Este normal sa simti frig in tot corpul zile la rand?
Febra si senzatia de frig dureaza in medie 7 zile, in unele cazuri durata simptomelor se poate prelungi.
Ce implica izolarea/carantina?
Izolare/carantina inseamna sa stai acasa timp de 14 zile, sa nu mergi la serviciu, la scoala sau in alte locuri publice, sa nu utilizezi transportul public sau taxiurile. De asemenea, ar trebui sa stai separat de alte persoane din casa ta. In situatia in care aveți nevoie de alimente, alte cumparaturi sau medicamente, solicitati ajutor. Acestea ar trebui lasate la usa, fara sa aveti contact cu persoana care le aduce. Nu ar trebui sa aveți vizitatori. Recomandarile sunt chiar sa stați departe de animalele de companie, iar daca acest lucru nu este posibil, sa va spalați pe maini inainte si dupa ce le-ati atins.
Despre teste
Ce teste de laborator se utilizeaza in infectia COVID?
Gold standard pentru diagnosticarea COVID-19 este testarea RT-PCR. Testele rapide raman utile pentru screening, insa nu stabilesc un diagnostic de certitudine. In cazul unui astfel de test pozitiv, pacientii se izoleaza si se recolteaza in paralel test PCR pentru confirmarea infectiei. In acelasi timp, testele rapide negative nu infirma infectia. In prezenta unor simptome ce ridica suspiciune, se recomanda realizarea unui test RT-PCR si izolarea pana la primirea rezultatului.
Testele serologice (anticorpii) nu sunt utile pentru diagnostic, cu ajutorul lor stabilim trecerea prin boala sau cantitatea de anticorpi dezvoltata in urma vaccinarii.
Cum se efectueaza testul PCR in Reteaua Regina Maria si cat costa?
Recoltarea presupune un simplu exsudat nazofaringian. Pretul testului este de 270 de lei. Pentru abonatii Regina Maria se aplica un discount in functie de tipul de abonament.
Unde poti face testul PCR in Reteaua Regina Maria?
Testul se poate realiza in toate punctele de recoltare si in clinicile Regina Maria, pe baza de programare. Timpul de eliberare a rezultatului este de 1 zi lucratoare. Nr de telefon pentru programari este 021 9268.
Din ce moment sunt calculate cele 14 zile de izolare sau carantina?
Din ziua in care a fost recoltata proba pentru testul PCR – izolarea, sau, dupa caz, din ziua ultimului contact cu un caz confirmat pozitiv – carantina (un caz confirmat este considerat contagios cu aprox. 2 zile inainte de debutul simptomelor, respectiv data recoltarii testului PCR pozitiv in cazul celor asimptomatici si inca 14 zile ulterior debutului/datei de recoltare.)
E nevoie sa repet testul PCR la finalul celor 14 zile de izolare/carantina?
Pacientii asimptomatici si cei cu forme usoare nu au obligatia de a se retesta, ei fiind considerati vindecati dupa cele 14 zile, acest lucru fiind stabilit de medicul de familie, in functie de evolutia manifestarilor clinice ale pacientilor pe parcursul monitorizarii.
Pacientul pozitiv nu mai trebuie retestat RT-PCR timp de 90 de zile de la vindecare, cu excepţia persoanelor cu imunodepresii severe sau a celor care dezvolta simptomatologie clar sugestiva. Daca retestarea totus i se petrece, un rezultat pozitiv in perioada de 90 de zile de la vindecare nu poate fi considerat o noua infectie, cu exceptia persoanelor cu imunodepresii severe sau a celor care dezvolta simptomatologie clar sugestiva.
Care este testul de anticorpi care indica trecerea prin boala si cum interpretez rezultatul?
Dupa trecerea prin boala, se recomanda testarea anticorpilor anti-nucleocapsida, anticorpii specifici bolii. Testul pentru depistarea anticorpilor IgM si IgG poate fi efectuat de persoane care au fost depistate pozitiv la un moment dat sau vor sa stie daca au contractat virusul, desi au fost asimptomatice sau au avut manifestari clinice usoare.Testul poate fi efectuat la debutul simptomelor sau in perioada de recuperare, de dupa boala.
Anticorpii IgM pozitivi apar in cazul infectiei acute cu COVID-19, la cateva zile de la debutul simptomelor/momentul infectarii. Anticorpii IgG pozitivi indica faptul ca pacientul a avut boala in trecut, insa nu exclud ca acesta poate fi contagios.
Discutati cu medicul dvs. despre rezultat pentru o interpretare corecta, in context clinic si epidemiologic. Tineti cont de faptul ca, indiferent de rezultat, acest test nu va poate spune cu certitudine daca puteti raspandi virusul sau daca sunteti protejat de infectie. Pana cand vor fi disponibile mai multe informatii, continuati sa respectati masurile indicate pentru a va proteja pe dvs. si pe cei din jur.
Cat dureaza imunitatea naturala, dupa trecerea prin boala?
Imunitatea naturala reprezinta protectia oferita de anticorpii pe care organismul ii dezvolta impotriva unui virus sau germen odata ce ai fost infectat cu acesta. Imunitatea naturala variaza in functie de persoana si de virusul respectiv. De exemplu, persoanele care au avut rujeola nu sunt susceptibile la a dezvolta boala din nou, insa acest lucru nu este valabil in cazul tuturor virusurilor. In ceea ce priveste imunitatea naturala la virusul SARS-CoV-2 noile studii arata ca aceasta scade in timp, chiar mult mai repede decat imunitatea oferita de vaccinurile impotriva COVID-19.
Expertii in sanatate nu stiu exact cat dureaza imunitatea naturala la COVID-19. Se stie ca unele persoane au dezvoltat boala de mai multe ori, dar nu exista date suficiente pentru ca oamenii de stiinta sa poata analiza cat dureaza imunitatea "naturala". Unele studii sugereaza ca in cazul persoanelor nevaccinate, reinfectarea s-ar putea produce dupa 3 luni de la contractarea initiala a virusului. De exemplu, o cercetare publicata in The Lancet Microbe, arata ca persoanele nevaccinate se pot astepta ca imunitatea naturala sa dureze intre 3 si 63 de luni (5 ani, n. red.) dupa trecerea prin boala, daca virusul circula in comunitate. Un studiu realizat de specialistii Regina Maria arata ca mai putin de jumatate dintre cei trecuti prin boala mai au anticorpi la 6 luni de la vindecare.
Ce teste pot face pentru a masura cantitatea de anticorpi post vaccinare si cum le interpretez?
In momentul de fata, singurele teste de masurare a anticorpilor post vaccinare recomandate sunt testele realizate in laborator si care presupune recoltarea unei anumite cantitati de sange. Exista doua tipuri de teste de anticorpi post vaccinare, disponibile si in laboratoarele Regina Maria: testele de anticorpi IgG neutralizanti anti-Spike si testele de anticopi Ig anti-Spike.
Testul de anticorpi IgG neutralizanti anti-Spike detecteaza titrul anticorpilor care asigura imunitatea de lunga durata post vaccinare. Acest test se poate face si pentru a detecta cantitatea anticorpilor post COVID.
Testul de anticorpi Ig anti-Spike detecteaza cantitatea totala a anticorpilor post vaccinare sau post COVID, inclusiv anticorpii neutralizanti IgG.
In ceea ce priveste interpretarea rezultatelor, nu exista o cantitate a titrului de anticorpi de la care sa stim 100% ca suntem protejati. Prin urmare, orice cantitate peste valoarea de refetinta indica prezenta anticorpilor si faptul ca organismul este pregatit sa recunoasca virusul.
Cat dureaza imunitatea oferita de vaccin?
Imunitatea indusa de vaccin reprezinta protectia oferita de anticorpii dezvoltati de organims dupa vaccinarea completa cu un vaccin impotriva COVID-19 aprobat sau autorizat. Cercetarile indica faptul ca asemenea, imunitatii naturale, si titrul de anticorpi post vaccin scade in timp. Inca de la inceputul demararii programelor de vaccinare din intreaga lume se cunosta faptul ca imunitatea oferita de vaccin dureaza cel putin sase luni dupa completarea schemei de imunizare. Asta si pentru ca primele studii au fost realizate la acea vreme pe o prioada de sase luni. O concluzie interesanta a studiului desfasurat de specialistii Regina Maria arata ca, desi cantitatea de anticorpi generata de vaccin scade in timp, aceasta ajunge sa se stabilizeze la 6 luni de la vaccinare.
Oamenii de stiinta continua sa monitorizeze datele si, odata cu aparitia a tot mai multe mutatii ale virusului SARS-CoV-2, precum variantele extrem de contagioase Delta si Omicron, acestia urmaresc cu atentie numarul reinfectiilor si scaderea imunitatii.
Despre tratament
Ce tratament exista pentru COVID-19?
Tratamentul pentru COVID-19 depinde de severitatea infectiei. Pentru formele de boala mai usoare, se recomanda adesea odihna, o buna hidratare si administrarea de medicamente pentru a reduce febra. Si durerile. Majoritatea persoanelor care se imbolnavesc de COVID-19 se pot recupera acasa.
Cazurile mai severe necesita spitalizare, cu tratament care ar putea include terapie cu oxigen, ventilatie asistata sau alte masuri si tratamente. Atat in Statele Unite ale Americii, cat si UE fie au fost autorizate, fie sunt in curs de autoizare diverse tratamente pentru a reduce progresia COVID-19 la persoanele care nu sunt spitalizate, dar care sunt expuse riscului de a dezvolta boli severe. Oamenii de stiinta continua sa lucreze din greu pentru a dezvolta si alte tratamente eficiente.
Ce tratament se recomanda in cazul infectiei cu simptome usoare?
Medicul de familie indica tratamentul necesar in caz de infectie, in functie de particularitatile fiecarui pacient. In general recomandarile pentru astfel de cazuri sunt urmatoarele:
- antipiretice/analgezice pentru febra, mialgii și dureri de cap (de preferat paracetamolul); utilizarea antiinflamatoarelor (de ex ibuprofen) este acceptabila daca simptomele nu raspund la paracetamol
- hidratare, in special in caz de febra susținuta sau mare (pierderile insensibile de lichide pot fi semnificative)
- odihna in timpul bolii acute; cresterea nivelul de activitate in timpul recuperarii, in limita tolerantei.
- antitusive pentru pacientii la care tusea este deranjanta
- exercitii respiratorii si pozitie culcat pe burta - unii pacienți cu tuse sau dispnee pot prezenta imbunatațiri ale simptomelor si imbunatatirea somnului.
- respectarea regulile de igiena in timpul izolarii
Cum se monitorizeaza acasa o persoana depistat pozitiv?
Este util sa aveti in casa pulsoximetru, termometru, tensiometru si sa monitorizati de doua ori pe zi pulsul, temperatura, tensiunea arteriala si saturatia de oxigen. De asemenea, este indicat sa aveti in dulapul cu medicamente urmatoarele: antipiretice/analgezice, antitusive. In caz de agravare a simptomelor, se contacteaza medicul de familie sau se apeleaza 112.
Ce exercitii de respiratie exista pentru ameliorarea problemelor respiratorii?
Exercitiu de respiratie a buzelor:
- Asezat in pozitie verticala sau usor inclinat, relaxati-va muschii gatului si umarului.
- Cu gura inchisa, inspirati pe nas timp de 2 secunde, ca si cum ati mirosi o floare.
- Expirati incet (timp de 4 secunde, daca este posibil) cu buzele stranse, ca si cum ati sufla in lumanari de ziua de nastere.
- Repetati ciclurile de inhalare si expiratie timp de 2 minute, de mai multe ori pe zi si cand este necesar.
Exercitiu de respiratie profunda:
- Asezati-va in pat sau pe o canapea cu o perna sub cap si genunchi.
- Asezati o mana pe burta, cealalta mana pe piept.
- Inspirati incet prin nas; lasati-va plamanii sa se umple cu aer, lasand burta sa se ridice. (Mana de pe burta ar trebui sa se miste mai mult decat mana de pe piept.)
- Expirati pe nas si, pe masura ce expirati, simtiti-va burta.
- Repetati ciclurile de inhalare si expiratie timp de 2 pana la 5 minute de mai multe ori pe zi si cand este necesar.
Se administreaza anticoagulante in infectia cu COVID-19?
Anticoagulantele nu se administreaza de rutina pacientilor cu infectie COVID. In cazul in care medicul stabileste prezenta anumitor factori de risc (interventii chirurgicale recente, tromboze recente, impbilizare prelungita etc) poate recomanda acest tip de tratament.
Sunt antibioticele eficiente in prevenirea si tratarea noului coronavirus?
Nu, antibioticele nu funcționeaza impotriva virusurilor, au numai actiune impotriva bacteriilor. Noul coronavirus SARS-CoV-2 este un virus si, prin urmare, antibioticele nu trebuie utilizate nici ca mijloc de preventie, nici ca mijloc de tratament. Este posibil ca o persoana care are boala COVID-19 sa primeasca antibiotice, in situatia in care exista in acelasi timp cu infectia virala si o infectie bacteriana.
Se administreaza antibiotic tuturor cazurilor de COVID? Care sunt semnele care indica nevoia de administrare a antibioticului?
Nu, antibioticele nu sunt recomandate in toate situatiile. Accentuarea dispneei, cresterea frecventei tusei sau modificarea caracterului acesteia pot sugera nevoia de antibiotic (antibioticul se utilizeaza doar la recomandarea medicului)
Este vitamina C un tratament eficient impotriva infectiei cu noul coronavirus?
Multi medici clinicieni considera utile suplimentele de vitamine si minerale in cazul infectiilor virale respiratorii. Mai multe studii in desfasurare evalueaza utilizarea suplimentelor de vitamine si minerale atat pentru tratamentul, cat si pentru prevenirea infectiei cu SARS-CoV-2.
E important sa discutati intotdeauna cu medicul dumneavoastra inainte de a lua vitamine/minerale, pentru stabilirea indicatiei si a dozei recomandate in functie de nevoile individuale. Suplimentele nu inlocuiesc o dieta echilibrata si pot determina efecte adverse in anumite situatii.
Astfel sunt inregistrate mai multe studii care urmaresc efectul administrarii de vitamina C, o vitamina solubila in apa despre care se considera ca ar avea efecte benefice la pacientii cu boli grave si critice. Este un agent antioxidant, care are proprietati antiinflamatorii, influenteaza imunitatea celulara si integritatea vasculara, de aceea se considera ca in situatia in care organismul este supus unui stres, are nevoie de un supliment de vitamina C. Expertii americani evidentiaza ca nu sunt suficiente informatii pana la acest moment in ceea ce priveste eficacitatea sau lipsa de eficacitate a vitaminei C la persoanele care sufera de COVID-19, indiferent de forma.
Utilizarea solutiilor saline intranazale (ser fiziologic, apa de mare) poate preveni infectia cu noul coronavirus?
Nu. Nu exista dovezi ca utilizarea acestor solutii saline ar proteja oamenii de infectia cu noul coronavirus. Aceste solutii sunt utilizate de obicei pentru decongestionarea mucoasei nazale in viroze, dar nu exista dovezi ca utilizarea regulata a acestora ar preveni virozele respiratorii.
Ce medicamente sunt disponibile pentru COVID-19?
La aproape 2 ani de la descoperirea noului coronavirus, medicii au la dispozitie mai multe medicamente care vizeaza virusul sau organismul nostru in moduri diferite si care sunt necesare in diferite stadii ale infectiei COVID-19:
- Medicamente antiinflamatoare care opresc sistemul nostru imunitar sa reactioneze excesiv
- Medicamente antivirale care ingreuneaza replicarea coronavirusului in organism; acestea nu ucid virusul, ci limiteaza multiplicarea acestuia in celulele gazda. Tratamentele antivirale eficiente pot reduce durata bolii si complicatiile asociate
- Terapii cu anticorpi care imita propriul nostru sistem imunitar pentru a ataca virusul
Exista o pastila impotriva COVID-19?
La sfarsitul anului 2021, s-a anuntat dezvoltarea a doua pastile antivirale pentru a trata COVID-19: mulnupirovir, dezvoltata de Merck si Ridgeback Biotherapeutics si Paxlovid, dezvoltata de Pfizer. Ambele antivirale se afla in diferite etape ale procesului de autorizare pe piata in Uniunea Europeana si Statele Unite ale Americii.
Mulnopirovir este aprobat pentru tratament in Regatul Unit. Este o pastila destinata persoanelor cu infectie COVID-19 usoara pana la moderata, care au afectiuni care le expun unui risc mai mare de imbolnavire severa, cum ar fi diabet zaharat, obezitate sau boli de inima.
Pe 22 decembrie 2021, FDA a autorizat pastila antivira orala Paxlovid pentru formele de COVID-19 usoare pana la moderate la persoanele peste 12 ani, care prezinta un risc crescut de imbolnavire severa. Tratamentul este disponibil numai pe baza de reteta, dupa un test COVID-19 pozitiv si in termen de cinci zile de la debutul simptomelor. Paxlovid nu este autorizat pentru a preveni infectia sau imbolnavirea dupa expunere (inainte de diagnosticare) si nici pentru a trata pacientii cu forme severe, aflati in spital. Rezultatele studiilor de laborator, anuntate si intr-un comunicat de presa Pfizer, sugereaza ca Paxlovid este eficient inclusiv impotriva variantei Omicron.
Ce sunt anticorpii monoclonali si cat de eficienti sunt in tratamentul COVID-19?
Tratamentele cu anticorpi monoclonali constau in proteine realizate in laborator care imita reactia organismului la infectii. Anticopii monoclonali sunt practic o infuzie de anticorpi care pot ataca virusul. Ei se lipesc de suprafata coronavirusului si il marcheaza pentru a putea fi apoi distrus de sistemul imunitar. Pana la finalul lunii decembrie 2021, expertii EMA au autorizat trei terapii cu anticorpi monoclonali, cel mai recent dintre acestea fiind Xevudy (sotrovimab) produs de GSK si care reduce riscul de spitalizare si deces cu 79% la adultii cu risc crescut de a dezvolta forme severe de COVID-19.
Medicamentele existente functioneaza impotriva noilor variante de coronavirus?
Medicamentele antiinflamatoare ar trebui sa functioneze impotriva tuturor variantelor si mutatiilor SARS-CoV-2, deoarece acestea vizeaza propriul nostru organism si nu virusul in sine.
In ceea ce priveste eficienta anticorpilor monoclonali impotriva noillor variante, oamenii de stiinta sunt oarecum ingrijorati deoarece acest gen de terapie se bazeaza pe o potrivire apropiata cu virusul. Daca o noua varianta este puternic modificata, atunci, teoretic, anticorpii monoclonali vor fi mai putin eficienti. In ceea ce priveste medicamentul Xevudy (sotrovimab) autorizat recent si in UE, compania GSK a anuntat ca testele clinice arata ca medicamentul ramane eficient si impotriva variantei Omicron.
Oamenii de stiinta se asteapta ca antiviralele sa reziste variantelor observate pana acum. Niciuna dintre mutatiile observate in Omicron nu ar trebui sa afecteze capacitatea de actiune a medicamentelor.
Ajuta plasma convalescenta persoanele cu COVID-19?
La inceputul pandemiei, o posibila optiune de tratament pentru COVID-19 a fost considerata transfuzia cu plasma recoltata de la persoane trecute prin boala. Aceasta metoda mai veche de combatere a bolilor infectioase a fost utilizata si in tara noastra in cazul pacientilor cu forme severe de boala, aflati la terapie intensiva. Plasma este o componenta a sangelui, iar sangele persoanelor care s-au vindecat de COVID-19 contine anticorpi – molecule care au invatat sa recunoasca si sa combata agentul patogen, si anume noul coronavirus (SARS-COV-2).
Recent, la 7 decembie 2021, OMS si-a actualizat ghidul de tratament pentru COVID-19, mentionand ca plasma convalescenta ar trebui sa fie utilizata numai in cadrul studiilor clinice pentru pacientii cu forme severe de COVID-19. Pe de alta parte, dovezile actuale arata ca plasma convalescenta nu are niciun beneficiu la pacientii non-severi. Studiile clinice continua pentru a stabili cu certitudine beneficiile acestei terapii in cazul pacientilor severi si in stare critica.
Despre vaccinare
Exista un vaccin impotriva virusului SARS-CoV-2?
Exista mai multe vaccinuri impotriva COVID-19 care au fost autorizate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS). Primul program de vaccinare in masa a inceput la inceputul lunii decembrie 2020, dupa ce vaccinul produs de Pfizer si BioNTech a primit autorizatia de functionare pe piata. In ultimul an au primit autorizatie de functionare pe piata mai multe tipuri de vaccinuri, dintre care 5 pot fi utilizate in statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv Romania:
- Vaccinul Comirnaty – produs de The Pfizer/BioNTech, 31 decembrie 2020
- Vaccinurile SII/COVISHIELD si AstraZeneca/AZD1222, 16 februarie 2021
- Vaccinul Janssen / Ad26.COV 2.S, dezvoltat de Johnson & Johnson, 12 martie 2021
- Vaccinul realizat de compania Moderna (ARNm 1273), 30 aprilie 2021
- Vaccinul Sinopharm, aprobat in peste 20 de tari - 7 mai 2021
- Vaccinul CoronaVac, produs de compania de biotehnologie chineza Sinovac, 1 iunie 2021
- Vaccinul COVAXIN (BBV152), produs de laboratorul indian Bharat Biotech, 3 noiembrie 2021
- Vaccinul Nuvaxovid, creat de compania americana Novavax, 20 decembrie 2021
*Lista vaccinurilor este in continua actualizare, pe masura ce alte vaccinuri vor primi autorizatia de functionare pentru a fi utilizate pentru imunizarea populatiei.
Care sunt beneficiile vaccinarii impotriva COVID-19?
Vaccinurile impotriva COVID-19 ofera o protectie puternica impotriva formelor severe de boala, care pot necesita spitalizare si care pot provoca inclusiv decesul personelor infectate. Conform OMS, exista, de asemenea, unele dovezi ca vaccinarea reduce riscul de transmitere a virusului, ceea ce inseamna ca decizia de a ne vaccina ii poate proteja si pe cei din jurul nostru.
Cine ar trebui sa se vaccineze impotriva COVID-19?
OMS recomanda tuturor persoanelor cu varste peste 12 ani sa se imunizeze impotriva COVID-19, in special persoanelor care fac parte din categoriile cu cel mai mare risc de COVID-19, inclusiv persoanele in varsta si persoanele cu afectiuni de sanatate preexistente, cum ar fi hipertensiune arteriala, diabet, astm, boli pulmonare, hepatice si renale, precum si infectii cronice. De asemenea, cum femeile insarcinate au un risc mai mare de boala severa si de a naste prematur daca sunt infectate cu COVID-19, OMS recomanda ca acestea sa se vaccineze in orice moment al sarcinii s-ar afla.
Atat vaccinurile Moderna, cat si Pfizer/BioNTech sunt autorizate pentru utilizare la copii incepand cu 12 ani, iar din 25 noiembrie 2021, indicatia de administrare a vaccinului Comirnaty produs de Pfizer/BioNtech a fost extinsa de Agentia Europana pentru Medicamante (EMA) inclusiv la copiii cu varste intre 5 si 11 ani.
Cine nu ar trebui sa se vaccineze impotriva COVID-19?
Exista foarte putine situatii in care o persoana nu ar trebui sa se vaccineze impotriva COVID-19, insa vaccinul este contraindicat persoanelor care:
- Au antecedente de reactii alergice severe/anafilaxie la oricare dintre ingredientele vaccinului, pentru a evita posibilele efecte adverse
- Au febra peste 38,5 grade Celsius in ziua programarii pentru vaccinare. Vaccinarea ar trebui amanata pana cand persoana se recupereaza complet
- Sunt depistate cu infectie COVID-19. Vaccinarea in acest caz trebuie amanata pana cand se incheie perioada de izolare obligatorie, iar simptomele acute au disparut
Vaccinurile impotriva COVID-19 sunt sigure pentru persoanele care iau medicamente anticuagulante (diluanti de sange) – se recomanda informarea personalului medical care administreaza vaccinul despre consumul de orice tip de medicamente.
Ce este o doza booster de vaccin impotriva COVID-19?
Rapelul este o doza suplimentara de vaccin administrata dupa ce protectia oferita de vaccinul initial a inceput sa scada in timp. Rapelul sau doza booster este conceput pentru a ajuta la mentinerea nivelului de imunitate pentru mai mult timp.
Obiectivul principal al imunizarii in pandemia de COVID-19 ramane acela de a proteja oamenii de formele de boala severe, spitalizare si deces. Prin urmare, dozele booster pot fi necesare atunci cand exista dovezi de protectie insuficienta impotriva virusului SARS-CoV-2.
Cine trebuie sa opteze pentru o doza booster de vaccin COVID-19?
Atat expertii Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii, cat si reprezentantii OMS recomanda o doza booster:
- Persoanelor peste 18 ani sau mai mult care au a primit vaccinul Janssen / Johnson & Johnson cu cel putin doua luni in urma
- Persoanelor peste 18 ani care au primit ambele doze necesare de vaccin Moderna sau Pfizer/BioNTech cu cel putin sase luni in urma
Persoanele care au o afectiune medicala asociata cu imunosupresia ar trebui sa beneficieze de o doza suplimnetara de vaccin la cel putin 28 de zile de la finalizarea schemei initiale de imunizare.
Care este diferenta dintre o doza booster si o doza suplimentara de vaccin impotriva COVID-19?
Doza booster de vaccin impotriva COVID-19 este recomandata persoanelor cu schema de imunizare completa atunci cand nivelul de anticorpi impotriva virusului scade in timp. Doza suplimentara este administrata persoanelor cu sistemul imunitar compromis moderat pana la sever. Aceasta doza suplimentara este menita sa imbunatateasca raspunsul imun al persoanelor imunodeprimate.
Pot primi a doua sau a treia doza cu un alt vaccin?
Da, se poate opta pentru alt vaccin decat cel utilizat initial. Daca se poate, insa, recomandarea expertilor OMS este de a folosi pentru doza booster acelasi vaccin care a fost administrat initial. Nu exista inca suficiente date despre toate vaccinurile impotriva COVID-19 pentru a sti cum pot fi combinate.
In situatiile in care a doua doza de AstraZeneca nu este disponibila, Grupul Consultativ Strategic de Experti (SAGE) al OMS a declarat ca poate fi utilizata o a doua doza de Pfizer sau Moderna, cu mentiunea ca in acest caz exista o probabilitate mai mare de reactii adverse usoare. SAGE a declarat ca Pfizer sau Moderna pot fi utilizate si pentru a treia doza, daca vaccinul original nu este disponibil. In cazul in care optati pentru o doza booster cu Moderna, veti primi o jumatate din doza initiala de vaccin.
Daca sunt vaccinat antigripal anul acesta, sunt protejat impotriva infectiei cu noul coronavirus?
Gripa si virusul care provoaca COVID-19 sunt doua virusuri foarte diferite, iar vaccinul antigripal sezonier nu protejeaza impotriva COVID-19. Vaccinul impotriva gripei este indicat pentru a fi protejat de gripa.
Vaccinarea impotriva pneumoniei va protejeaza de infectia cu noul coronavirus?
Nu. Vaccinul pneumococic nu ofera protecție impotriva noului coronavirus. Noul coronavirus este aparut foarte recent si are o structura diferita de alte virusuri sau alte bacterii, de aceea este nevoie de realizarea propriului sau vaccin. Chiar daca vaccinurile gripale sau pneumococice nu sunt eficiente impotriva noului coronavirus, vaccinarea impotriva bolilor respiratorii este recomandata pentru protectia sanatatii.
Despre mutatiile SARS-CoV-2
Ce este o varianta mutanta de coronavirus?
Virusurile evolueaza si se modifica permanent, iar acest lucru poate determina formarea unei noi variante sau tulpini de virus. De obicei, o noua varianta de virus nu afecteaza modul in care acesta functioneaza, insa, uneori, il fac sa actioneze in moduri diferite.
Mutatiile virusurilor, inclusiv ale coronavirusului care provoaca infectia COVID-19, nu sunt nici noi, nici neasteptate. ARN-ul viral sufera mutatii in timp, iar in cazul anumitor virususuri pot aparea mai multe modificari.
Oamenii de stiinta din intreaga lume urmaresc evolutia virusului care provoaca COVID-19. Cercetarile lor ajuta expertii sa inteleaga daca anumite variante de coronavirus se raspandesc mai repede decat altele, cum se modifica simptomatologia bolii si cat de eficiente pot fi vaccinurile impotriva lor.
De ce apar aceste variante?
Tot materialul genetic al coronavirusurilor se afla in ARN-ul acestora, numit si acid ribonucleic. ARN-ul are unele asemanari cu ADN-ul, dar nu este acelasi lucru cu acesta.
Cand virusul infecteaza o persoana, se ataseaza de celulele sale, patrunde in ele si incepe sa se inmulteasca, adica sa produca mai multe copii ale ARN-ului sau, ceea ce il ajuta sa se raspandeasca. In unele cazuri, pot aparea una sau mai multe greseli in acest proces de multiplicare care pot modifica ARN-ul viral. Oamenii de stiinta numesc aceste modificari mutatii. Ele se produc absolut intamplator si reprezinta o parte normala in evolutia virusurilor.
Cate variante de SARS-CoV-2 exista?
Nu se poate sti cu exactitate catev astfel de variante exista. Ceea ce se stie cu certitudine este ca oamenii de stiinta observa tot mai multe variante diferite ale versiunii initiale de SARS-CoV-2 depistata in China la finalul anului 2019. Au aparut diferite variante in Anglia, Brazilia, California si in alte zone. Vorbim de variante mai infectioase, cum ar fi Beta, Delta sau Omicron – cea mai recenta varianta mutanta a virusului. Si, cu siguranta, in timp, vor continua sa apara si alte variante.
Ce este o varianta de ingrijorare?
Variantele de coronavirus sunt clasificate in diferite categorii de organizatii precum Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor din Statele Unite ale Americii (CDC) si din Europa (ECDC).
O varianta de interes este o varianta de coronavirus care, in comparatie cu formele anterioare ale virusului, are caracteristici genetice care prezic o transmisibilitate mai mare, o putere mai mare de a pacali sistemul imun si testele de diagnostic sau de a determina forme de boala mai severe.
S-a observat ca o varianta de ingrijorare este mult mai infectioasa si mai susceptibila la a provoca reinfectii la persoanele vaccinate sau infectate anterior. De asemenea, o astfel de varianta este mai susceptibila sa provoace boli severe, sa fie mai greu de diagnosticat si sa fie mai rezistenta tratamentului antiviral.
Cate variante de ingrijorare exista?
La momentul actual (finalul lunii decembrie 2021, n. red.) exista 5 variante calsificate de OMS ca fiind ingrijoratoare:
- Alfa, identificata pentru prima data in Regatul Unit in septembrie 2020
- Beta, descoperita in Africa de Sud in octombrie 2020 (se crede ca probabil a aparut in mai 2020)
- Gamma, care a aparut in Brazilia si a fost identificata la 6 ianuarie 2021 in Japonia la 4 persoane care vizitasera recent regiunea Amazon din Brazilia; primele cazuri au aparut in noiembrie 2020
- Delta, identificata initial in India in octombrie 2020; a devenit rapid o varianta dominanta in intreaga lume, determinand o crestere masiva de cazuri de COVID-19 incepand cu primavara anului 2021
- Omicron, detectata pentru prima data in exemplarele colectate pe 11 noiembrie 2021 in Botswana; a fost declarata varianta de ingrijorare la 26 noiembrie 2021
De ce este varianta Omicron periculoasa?
Datele cercetarilor timpurii sugereaza ca varianta Omicron prezinta un risc mai mare de reinfectie in comparatie cu alte variante si pare ca este mult mai transmisibila decat variantele cunoscute in prezent. Studiile privind severitatea bolii provocate de Omicron sugereaza ca ar produce forme de boala mai usoare, cu un risc mai mic de spitalizare.
Varianta Omicron este acum tulpina dominanta in Statele Unite ale Americii, iar expertii din cadrul Centrului European pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (ECDC) preconizeaza ca acest lucru va fi valabil, in curand, si in Europa si multe alte regiuni ale lumii.
Cat de eficiente sunt vaccinurile actuale impotriva virusului atunci cand acesta sufera mutatii?
Vaccinurile impotriva infectiilor virale raman eficiente multi ani si ofera protectie de lunga durata. Altele, cum sunt vaccinurile impotriva gripei, trebuie actualizate in fiecare an pentru a ramane eficiente. Acest lucru se datoreaza faptului ca virusurile gripale isi modifica in mod constant structura.
Multe mutatii ale virusului SARS-CoV-2 nu influenteaza eficacitatea vaccinurilor actuale, dar unele sunt atent monitorizate din cauza riscului de pacali atat imunitatea naturala, cat si imunitatea oferita de vaccinurile existente. Studiile efectuate pana in prezent arata ca vaccinurile autorizate in Uniunea Europeana ofera protectie impotriva formelor severe de COVID-19, care pot necesita spitalizare si care pot duce la deces. Datele prezentate pana la acest moment indica faptul ca acest lucru este valabil si in cazul variantei Omicron la persoanele care au primit o doza suplimentara sau o doza booster de vaccin COVID-19.
Companiile farmaceutice exploreaza modalitati de a actualiza vaccinurile actuale impotriva COVID-19, pentru a imbunatati protectia oferita inclusiv impotriva noilor mutatii ale virusului.
Despre modul de transmitere
Cum se transmite virusul?
Virusul se transmite de la persoanele infectate, atat cele simptomatice cat si cele asimptomatice. Proportia transmiterii SARS-CoV-2 datorata infectiei asimptomatice sau presimptomatice comparativ cu infectia simptomatica nu este pe deplin clara; cu toate acestea, studii recente sugereaza ca persoanele care nu prezinta simptome pot transmite virusul. Datele actuale, bazate pe testarea (RT-PCR) pentru SARS-CoV-2 si pe studii ale anticorpilor, sugereaza ca infectiile asimptomatice pot fi frecvente si ca numarul total de infectii este probabil mai mare decat numarul de cazuri raportate . Un numar din ce in ce mai mare de studii epidemiologice au documentat transmiterea SARS-CoV-2 in timpul perioadei de incubatie (faza presimptomatica).
Noul coronavirus se transmite prin utilizarea monedelor si bancnotelor?
Noul coronavirus nu intra prin piele, dar daca duci mana la nas, gura sau ochi dupa ce ai atins obiecte contaminate (inclusiv bani) te poti infecta. Daca ai atins monede sau bancnote, spala-te corect pe maini.
Infectia cu noul coronavirus poate fi transmisa prin muscaturi de tantar?
Nu. Noul coronavirus nu poate fi transmis prin muscatura de tantar. Transmiterea noului coronravirus se face pe cale aeriana, prin picaturile eliminate de o persoana infectata, atunci cand expira, tuseste sau stranuta, prin picaturile de saliva si prin ducerea mainilor contaminate cu virus la nas, gura sau ochi, dupa contactul cu suprafete contaminate. Pana in prezent, nu exista informatii si dovezi care sa sugereze ca noul coronavirus ar putea fi transmis de tantari. Cel mai eficient mod de a te proteja de infectia cu noul coronavirus este spalarea frecventa a mainilor cu apa si sapun si dezinfectarea ulterioara cu solutii alcoolice. Procedand in acest fel, elimini virusurile care s-ar putea afla pe maini si eviti infectiile care ar putea aparea atingand apoi ochii, gura si nasul. De asemenea, este indicat sa eviti contactul strans cu oricine tuseste si stranuta.
Poate fi transmis noul coronavirus prin atingerea clantelor sau manerelor usilor? Cat timp supravietuieste pe acestea?
Da. Daca cineva infectat cu virusul tuseste sau stranuta in mana si apoi atinge ceva, acea suprafața poate deveni contaminata. Manerele usilor sunt un bun exemplu de suprafața care ar putea prezenta un risc.
Se considera ca noul coronavirus poate supraviețui pe suprafețe, la temperatura ambianta (aproximativ 20 grade Celsius) timp de aproximativ doua zile. Deci, cel mai bine este sa va spalați mainile in mod regulat pentru a ajuta la reducerea riscului de infecție si raspandirea virusului.
Ar trebui sa imi dezinfectez telefonul ca sa ma protejez de infectia cu noul coronavirus?
Da. Deoarece se considera ca noul coronavirus poate supravietui pe suprafete, aproximativ doua zile, este important ca telefonul sa fie curațat minuțios si des. Totusi trebuie sa fii atent la recomandarile producatorilor de telefoane in ceea ce priveste solutiile potrivite pentru curatarea si dezinfectarea telefonului. Telefoanele moderne tind sa fie rezistente la apa, asa ca ați putea curața telefonul cu apa si sapun obisnuite si un prosop de hartie de unica folosinta, dar verificați daca telefonul dvs. este rezistent la apa inainte de a incerca.
Pulverizarea de alcool sau clor pe intreg corpul poate sa distruga noul coronavirus?
Nu. Stropirea cu alcool sau clor pe tot corpul nu va ucide virusurile care au intrat in corp. Pulverizarea acestor substanțe poate fi daunatoare pentru haine sau mucoase (adica ochi, gura). Trebuie sa stii ca atat alcoolul, cat si clorul pot fi utile pentru dezinfectarea suprafețelor, dar trebuie utilizate conform recomandarilor corespunzatoare, altfel pot fi periculoase.
Sunt uscatoarele de maini cu aer cald eficiente in distrugerea noului coronavirus de pe maini?
Nu. Uscatoarele de maini cu aer cald nu sunt eficiente pentru a ucide noul coronavirus (SARS- CoV2). Cel mai eficient mod de a te proteja de infectia cu noul coronavirus este spalarea frecventa a mainilor cu apa si sapun si dezinfectarea ulterioara cu solutii alcoolice. Dupa ce ti-ai curatat mainile, le poti usca fie cu prosoape de hartie, fie la un uscator de maini cu aer cald.
Poate o lampa cu raze ultraviolete sa distruga noul coronavirus?
Lampile UV nu trebuie utilizate pentru sterilizarea mainilor sau a altor zone ale pielii, deoarece radiatiile respective pot provoca iritatii ale pielii. Lampile cu raze ultraviolete sunt utilizate pentru dezinfectia suprafetelor obiectelor, nu a pielii sau mucoaselor.
Temperaturile scazute de afara pot ucide noul noul coronavirus?
Nu. Nu exista motive intemeiate sa consideram ca vremea rece poate sa distruga noul coronavirus. Temperatura normala a corpului uman se situeaza in mod normal in intervalul de 36,5° C pana la 37°C, indiferent de temperatura exterioara sau de vreme. Cel mai eficient mod de a te proteja de infectia cu noul coronavirus este spalarea frecventa a mainilor cu apa si sapun si dezinfectarea ulterioara cu solutii alcoolice. Procedand in acest fel, elimini virusurile care s-ar putea afla pe maini si eviti infectiile care ar putea aparea atingand apoi ochii, gura si nasul.
Usturoiul poate preveni infectia cu noul coronavirus?
Usturoiul este un aliment sanatos care poate avea unele proprietați antimicrobiene. Cu toate acestea, nu exista dovezi provenite din aceasta pandemie potrivit carora sa consideram drept protectiv impotriva coronavirusului, consumul de usturoi.
Ce trebuie sa fac daca am intrat in contact cu un caz depistat pozitiv la testul PCR?
Orice persoana care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator si a respectat distantarea fizica NU este considerata contact direct.
In situatia contactului cu o persoana infectata se recomanda contactarea DSP si obtinerea avizului de carantina. In baza avizului DSP medicul de familie va elibera concediul medical. Avizul are o durata de 14 zile.
In cazul in care pe perioada carantinei apar simptome compatibile infectiei COVD se va contacta medicul de familie sau DSP, in lipsa acestuia.
Cine este susceptibil la infectia cu noul coronavirus? Afecteaza persoanele in varsta sau si cei mai tineri pot fi afectati?
Persoanele de toate varstele pot fi infectate de noul coronavirus. Persoanele in varsta si persoanele cu afecțiuni medicale preexistente (precum astmul, diabetul, bolile de inima) par sa fie mai vulnerabile la forme mai severe de imbolnavire. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda oamenilor de toate varstele sa ia masuri pentru a se proteja de virus.
Este periculos coronavirusul pentru persoanele cu astm?
Da. Infectiile respiratorii, asa cum este si infectia cu noul coronavirus, pot declansa simptomele astmului, de aceea se recomanda persoanelor cu astm sa isi ia toate precautiile si sa urmeze toate recomandarile preventive stabilite de catre medic.