Între cele două forme de cancer pe care femeia le-a învins există o legătură, care deși ar fi putut fi anticipată și prevenită a fost ignorată. Șansa ei a fost programarea voluntară la un consult la Spitalul Regina Maria Brașov, profesionalismul echipei medicale și, în special, medicul chirurg Decebal Fodor, doctor în științe medicale, care a tratat-o și i-a monitorizat evoluția. Azi, Ana este bine.
„Nici la naștere nu m-a durut așa!”
Ana a fost diagnosticată, în septembrie 2021, cu carcinomatoză peritoneală, care cuprindea ovarele, omentumul (epiplonul) și ascită (acumulare de lichid în abdomen). Femeia suferea de un cancer ovarian agresiv. Diagnosticul preliminar a fost pus de dr. Laura Biriș, medic primar radiologie - imagistică medicală, în urma unui examen RMN cu substanță de contrast.
Indicația de a face acest RMN a venit de la dr. Alina Frigura, medic specialist obstetrică - ginecologie, la care Ana I. s-a dus pentru o consultație.
Ana: „M-am programat singură la un consult la Regina Maria. A fost decizia mea, după ce am fost la mai multe consultații și am făcut multe investigații, în urma cărora medicii care m-au văzut mi-au spus că nu am nimic și să-mi văd de viață. Nimeni nu a putut să găsească o cauză a durerilor mele teribile de burtă. Și când spun dureri, așa erau. Am născut de patru ori, natural. Durerile pe care le aveam erau mai puternice decât atunci”.
Investigațiile la care se referă Ana au fost: mai multe ecografii abdominale, o colonoscopie, colposcopie și mai multe seturi de analize. La aceasta se adaugă anamneză și consultul clinic.
Ana: „Nu am primit recomandarea de a face RMN. Dacă mi se spunea, făceam! Le-am spus tuturor medicilor că am avut cancer de sân. De fapt se și vedea că am mastectomie… Am primit calmante și antiacide. D-na doctor Alina Frigură, după un singur consult mi-a spus că ceva nu este în regulă și mi-a indicat RMN de urgență”.
„Vreau să-i uit!”
În 2012 Ana I. a fost operată pentru cancer mamar. Atunci diagnosticul a fost de carcinom ductal invaziv, forma cea mai des întâlnită. Deși boala a fost dificilă și a traumatizat-o profund a găsit resursele necesare pentru a se mobiliza și a înfrunta și trauma mastectomiei și durerea operației și dificultățile unei recuperări chinuitoare.
Ana: „După mastectomie, medicul care m-a operat mi-a spus că sunt bine. Nu am făcut niciun fel de tratament după operație și nici nu mi s-a spus că este posibil să am risc ridicat de cancer ovarian. Nu am primit recomandarea de a face investigații periodice sau o testare genetică. Semnele că este ceva în neregulă la ovare au apărut după mai bine de 8 ani, în primăvara lui 2021. Și imediat mi-am dat seama că durerile nu sunt o simplă durere de burtă, așa că m-am dus la doctor. Am decis să nu pomenesc numele medicilor și nici spitalele la care am fost timp de peste patru luni, înainte de a ajunge la Regina Maria, în septembrie, deci să nu mă întrebați. Vreau să-i uit!”.
În urma rezultatelor investigațiilor realizate la Regina Maria, Ana I. a fost sfătuită să consulte de urgență un medic chirurg pentru a se stabili strategia de tratament necesară. La îndemnul fiicei sale s-a programat, imediat în zilele următoare la consult la dr. Decebal Fodor.
Protocoalele medicale cer completarea diagnosticului radiologic, rezultat din examinarea RMN, cu cele de certitudine anatomopatologice, motiv pentru care Ana a trebuit să treacă printr-o intervenție de laparoscopie exploratorie, în cursul căreia s-au putut recolta probe de țesut pentru o biopsie completă. Rezultatele acesteia au confirmat diagnosticul de cancer ovarian.
Dr. Decebal Fodor: „Acum pacienta este bine, chiar foarte bine dacă luăm în calcul ultimele investigații de control pe care le-a făcut. Examenul CT și RMN au dovedit că totul este în regulă, iar statusul de cancer free se păstrează, dar la momentul primului consult, în septembrie 2021, lucrurile erau foarte grave și a lipsit foarte puțin ca totul să scape ireparabil de sub control.
Cazul doamnei a fost pus imediat în discuția Tumor Board după efectuarea laparoscopiei exploratorii, iar în baza buletinului de analiză anatomopatologic s-a recomandat cura cu citostatice. Din fericire, pacienta a reacționat excepțional de bine la terapia neoadjuvantă, metastazele epiploice s-au retras, până la a nu mai fi vizibile imagistic, ceea ce a permis realizarea intervenției chirurgicale de histerectomie radicală abdominală cu limfadenectomie extinsa, omentectomie”.
Seturile de investigații au inclus și testarea genetică, motivată de antecedentele maligne ale pacientei, respectiv neoplazia mamară de care suferise în urmă cu 9 ani. Testul a dovedit că are mutația BRCA 1 responsabilă de apariția a 60 - 80% dintre cazurile de cancer la sân și între 20-50% de formele de cancer ovarian.
„M-a salvat domnul doctor!”
Planul terapeutic complet a fost stabilit după ce au venit rezultatele biopsiei, în baza probelor care au fost prelevate în cursul laparoscopiei exploratorii. Prezența metastazelor a fost confirmată la nivelul trompei uterine drepte, precum și infiltrare tumorală carcinomatoasă la nivelul structurii viscerale care leagă organele abdominale (epiplon).
Conform protocolului de diagnosticare s-a stabilit stadiul de evoluție al bolii și profilul imunohistochimic al celulelor maligne (prin analiza materialului biologic recoltat la laparoscopia exploratorie) pentru instituirea unei terapii neoadjuvate individualizate, care să ofere garanția unui răspuns bun din partea pacientei.
Testarea imunohistochimică, alături de testările genetice specifice, vin în sprijinul pacientului oncologic oferind medicului posibilitatea de a selecta un tratament țintit în funcție de profilul molecular al celulelor maligne, mult mai eficient.
Ana: „Nu era prima dată în viața mea când primeam un diagnostic de cancer. De data asta mi-a fost frică. Îmi era ciudă că din cauza faptului că nu se putuse stabili de la primele investigații un diagnostic, boala evoluase și ajunsesem în stadiul III. Era teribil de nedrept ce mi se întâmpla. Am fost la medic la primele semne, am revenit și am spus cum mă simt. M-au supus la tot felul de investigații, dar nu am primit un diagnostic. Ai mei, acasă, chiar se plictisească de mine și de durerile mele. Cred că nu era departe ziua în care mi-ar fi spus că exagerez, sau ceva de genul asta.
Dar, când am văzut cum s-au ocupat de mine medicii din Regina Maria, dar mai ales felul în care doctorul Decebal Fodor a urmărit fiecare investigație, fiecare ciclu de citostatice, am început să sper. Ca să nu mai vorbesc că toate analizele, radiografiile, RMN-urile și laparoscopia, cea de dinainte de operație, le-am făcut în același loc, fără să fie nevoie să mă duc din spital în spital, să fac zeci de programări sau să aștept … Doctorul Fodor m-a salvat! Și mai ales m-a făcut să mă simt om, nu doar un muribund bolnav de cancer, chiar dacă am 64 de ani. Și m-a ajutat să lupt. Și a luptat alături de mine”.
Planul terapeutic a fost stabilit la mijlocul lui septembrie. Ana I. a început cele șase cicluri de citostatice pe care le-a suportat foarte bine, iar efectul lor a fost spectaculos. La finalul terapiei neoadjuvante, personalizate, conform schemei de tratament stabilite, examenul RMN realizat de dr. Laura Biriș dovedea că efortul sinergic al echipei multidisciplinare (radiolog, oncolog, anatomopatolog și chirurg) a dat rezultatele așteptate. Verdictul a fost: boală în involuție.
Explorarea imagistică RMN, făcută în ianuarie 2022, dovedea efectele pozitive ale chimioterapiei țintite: dispariția ascitei, a maselor de carcinomatoză peritoneală, reducerea în volum a ovarelor. Războiul nu fusese câștigat, dar se înregistrase o victorie răsunătoare care dăduse o lovitură de grație inamicului. Se putea pregăti bătălia finală.
Operația
Ana: „Chimioterapia a fost suportabilă. Nu a fost ușor, dar am rezistat mult mai bine decât mi-am imaginat. Rezultatele bune au fost extrem de tonice pentru mine. Mă gândeam la final, așa cum ar fi făcut oricine în situația mea și dintr-o dată am înțeles că am primit o amânare. Operația a fost în februarie 2022, pe 28. În ultima zi de iarnă. M-am trezit în prima zi de primăvară. Era primăvară și pentru mine și cu certitudine nu era ultima!
A trecut deja un an și jumătate (dialogul a fost la finele lui august 2023 - n.a.) și sunt bine. Fac tratament, unul de întreținere, din când în când hemoglobina scade, ca efect al terapiei, uneori am nevoie de o transfuzie de sânge, dar nu am dureri, RMN-ul este perfect curat, merg, vorbesc, văd, mă bucur de viață, de copiii mei, de nepoți și sunt fericită!”.
Intervenția chirurgicală a fost una radicală. Dr. Decebal Fodor a optat pentru varianta clasică. Luând în calcul vârsta pacientei a practicat histerectomie radicală abdominală, cu limfadenectomie extinsă, omentectomie si peritonectomie. La finalul operației, Ana I. a ajuns la terapie intensivă cu status de rezectie R0 (absența macroscopică a celulelor tumorale). În urmă cu puțin mai mult de cinci luni, era în stadiul III de cancer ovarian și avea metastaze extinse.
Dr. Decebal Fodor: „Pacienta a beneficiat de o pregătire preoperatorie adecvată, pentru că intervenția avea să fie dificilă pentru dânsa. A fost scos uterul și anexele, am procedat la eliminarea riguroasă a tuturor ganglionilor limfatici de la nivelul pelvisului și abdomenului, pentru a fi sigur că nu rămâne nicio celulă cu potențial tumoral în urmă. Am disecat cu minuțiozitate arterele si venele, inclusiv Aorta Abdominală și Vena Cavă Inferioară. Tot ca măsură de siguranță oncologică, deși aspectul epiplonului arăta normal, am procedat la rezecția acestuia. A fost o intervenție laborioasă, lungă și dificilă, care s-a terminat cu bine. Intervenția a fost realizată de o echipă multidisciplinară din care a făcut parte și doamna doctor Loreta Solonari, medic specialist obstetrică – ginecologie.
Atât pentru pregătirea preoperatorie cât și în timpul intervenției iar ulterior post-operator am avut suportul doamnei doctor Luminița Cimpeanu, medic ATI.
Diagnosticul de cancer poate fi o povară greu de suportat, mai ales când te afectează a doua oară in viață. Intreaga echipă implicată am incercat să o ajutăm pe doamna Ana să își păstreze dorința de a învinge din nou boala.”
Recuperarea a fost progresivă, dar rapidă, Ana s-a putut hrăni începând din ziua imediat următoare operației, iar în spital a stat doar trei zile. Recuperarea completă a durat o lună, fără complicații și cu stare generală fizică și psihică bună și foarte bună.
Rezulatul histopatologic a fost nesperat de bun: “Minim relicvat tumoral postchimioterapie la nivelul ovarului drept (celularitate tumorală de 2%), cei peste 40 ganglioni prelevați fără elemente histologice de malignitate”.
Consultul imagistic, CT și RMN efectuat la o lună de la intervenție concluziona: „Fără adenopatii tumorale sau determinări secundare abdomino-pelvine decelabile RMN”. Formula s-a regăsit în toate investigațiile post-operatorii de la trei luni, de la șase luni și un an, pecum și la ultimele pe care le-a făcut în martie 2023.
Ana: „Trăiesc fiecare zi ca pe un dar. Merit binele de acum, dar știu că-l datorez doctorilor care m-au îngrijit și în mod special domnului doctor Decebal Fodor. Vorbim din când în când și acum. Mă sună și mă întreabă cum îmi e … E un om special și a fost norocul meu!”
Cancerul ovarian și mutațiile BRCA
Cancerul ovarian este cel mai agresiv cancer ginecologic și are cel mai ridicat potențial letal. Mai puțin de jumătate dintre femei supraviețuiesc mai mult de cinci ani după diagnostic. Cancerul ovarian afectează femeile de toate vârstele, dar este cel mai frecvent diagnosticat după menopauză.
Peste 75% dintre femeile afectate sunt diagnosticate într-un stadiu avansat, deoarece boala în stadiu incipient este de obicei asimptomatică, iar simptomele bolii în stadiu avansat sunt nespecifice. Cei mai puternici factori de risc sunt vârsta înaintată și antecedentele familiale de cancer ovarian și de sân care indică o predispoziție genetică în cancerul de sân și ovar prin mutatile genetice de tip BRCA 1 și BRCA 2.
Ca soluție de screening poate fi folosită ecografia transvaginala si testarea CA 125.
Acesta este singurul marker tumoral recomandat pentru utilizarea clinică în diagnosticul și gestionarea cancerului ovarian. CA 125 este exprimat la peste 80% din carcinoamele ovariene epiteliale nonmucinoase și se găsește la majoritatea carcinoamelor de origine Müller, incluzând tubul uterin și carcinomul peritoneal primar seros. Poate fi crescut și în leziuni benigne sau diferite stări fiziologice.
Testarea este indicată mai ales femeilor cu antecedente familiale cu risc crescut. La aceasta se adaugă și consiliere genetică pentru identificarea mutațiilor genetice BRCA.
Mai multe studii, s-au concentrat asupra posibilei utilități clinice a markerului CA 72-4. Testarea CA 72-4 în cancerul gastrointestinal și ginecologic, prezintă o sensibilitate de aproximativ 40% în cancerul colorectal și gastric și 50% în cancerul ovarian, cu o specificitate generală mai mare de 95%.
Consultant: Dr. Decebal Fodor, medic specialist chirurgie generală, la Spitalul Regina Maria Brașov
Surse:
- American Family Physician - www.aafp.org/afp