Potrivit literaturii de specialitate, imunitatea protectoare pentru coronavirusurile sezoniere este de scurta durata. Acest aspect a stat si la baza presupunerilor initiale potrivit carora persoanele care au contractat COVID-19 s-ar putea reinfecta foarte repede. De asemenea, la aceste presupuneri au contribuit si rezultatele mai multor studii timpurii care au aratat ca anticorpii pareau sa scada dupa primele cateva luni dupa infectie.
Cercetarile, insa, au continuat, iar studii recente, publicate in lunile octombrie- noiembrie 2020 in reviste prestigioase de specialitate (The Lancet, bioRxiv, Immunity) arata ca persoanele care se recupereaza chiar si din cazuri usoare de infectie COVID-19 produc anticorpi despre care se crede ca protejeaza impotriva infectiei timp de cel putin sase pana la noua luni, poate chiar pentru o perioada mult mai indelungata.
Unele dintre aceste studii fac referire si la faptul ca persoanele care au avut o forma mai severa de boala au prezentat anticorpi timp mai indelungat. Aceste date sunt validate si de studiul desfasurat de Reteaua de sanatate REGINA MARIA in perioada august-septembrie 2020 privind raspunsul imun al pacientilor infectati cu noul coronavirus. Cercetarea a aratat ca raspunsul imun este direct proportional cu nivelul de severitate al bolii – cu cat simptomele manifestate de pacienti sunt mai slabe, cu atat nivelul anticorpilor este mai scazut. Concret, studiul realizat de expertii REGINA MARIA a aratat ca pacientii asimptomatici sau cu forme usoare de infectie COVID-19 au dezvoltat anticorpi in proportie de 68%, comparativ cu 89% - procentul de pacienti cu anticorpi dintre cazurile severe.
Cu toate acestea, pana la acest moment, nu se stie cu certitudine daca oamenii sunt imuni la reinfectie pur si simplu pentru ca nu s-au facut inca suficiente studii. Aceste cercetari ar trebui sa urmareasca re-expunerea la virus a unui numar semnificativ de persoane, pentru a stabili daca se imbolnavesc sau nu – ceea ce nu este nici etic, nici moral, dupa cum sustine dr. Lauren Rodda, din cadrul Departamentului de imunologie al Facultatii de Medicina din cadrul Universitatii din Washington.
Pentru a intelege imunitatea la COVID trebuie sa intelegem cum functioneaza sistemul imunitar
Asa cum probabil stim cu totii, sistemul imunitar este cel care ne protejeaza de diferite infectii, virusuri, bacterii. Ori de cate ori organismul nostru lupta impotriva unei infectii bacteriene sau virale, lasa in urma anumite celule care isi amintesc exact cum arata invadatorul. Acestea sunt numite celule de memorie, iar sarcina lor este sa avertizeze sistemul imunitar din timp de prezenta invadatorului, astfel incat acesta sa actioneze corect. Prin urmare, datorita acestor celule de memorie, fie invadatorul este eliminat si reinfectia este prevenita, fie timpul de recuperare este mult redus.
Acest raspuns de memorie de lunga durata al organismului poate dura o viata pentru anumite virusuri, cum ar fi rujeola, de exemplu.
Pe de alta parte, exista si virusuri care nu declanseaza niciun raspuns imun, pentru ca “pacalesc” sistemul imunitar si nu pot fi detectatie si eliminate. Prin urmare, organismul nu se poate proteja de o eventuala reinfectie. Un exemplu de astfel de invadator este virusul HIV, cunoscut pentru capacitatea sa de a se “deghiza” pentru a reusi sa ajunga in interiorul celulelor din organism.
In ceea ce priveste noul coronavirus, exista si cazuri in care persoanele care se recupereaza nu prezinta anticorpi protectori. Oamenii de stiinta inca studiaza mecanismul prin care acest nou coronavirus invadeaza organismul si urmaresc sa descopere de ce anumiti pacienti nu produc anticorpi, dupa cum sustine dr. Andreea Alexandru, medic primar Medicina de laborator, director medical al Diviziei de Laboratoare Clinice REGINA MARIA.
Raspunsurile imune oferite de celulele de memorie B si T
Sistemul nostru imunitar este compus din doua parti principale: imunitatea innascuta si imunitatea dobandita, care include imunitatea specifica bazata pe activarea celulelor B si T. Ambele tipuri de celule pot genera un raspuns de memorie impotriva virusurilor si altor invadatori. Desi apartin familiei leucocitelor (globulele albe din sange) si ambele tipuri de celule sunt implicate in raspunsul imun adaptativ, exista, insa, diferente foarte importante intre modul de actiune al celulelor B si celulelor T si sunt necesare studii pentru a intelege pe deplin rolul acestor cellule cu memorie imunitara.
Celulele B produc anticorpi, care capteaza, blocheaza si distrug agenti cauzatori de boli, cum ar fi virusurile si bacteriile.
O echipa de cercetatori din Australia a publicat la jumatatea lunii noiembrie un studiu preliminar care arata ca organismul poate genera celule B de memorie specifice SARS-CoV-2. Potrivit cercetarii, aceste celule B au fost prezente in organism timp de cel putin opt luni, ceea ce inseamna ca ar putea produce rapid anticorpi impotriva SARS-CoV-2 la opt luni dupa infectie, daca persoana ar fi expusa din nou la virus. Pe de alta parte, rezultatele unui alt studiu publicat cam in aceeasi perioada si realizat de o echipa de cercetatori din Statele Unite ale Americii au aratat ca celulele B cu memorie au fost prezente in organism cel putin sase luni.
Celulele T, in schimb, produc anticorpi care se leaga direct de celulele infectate din organism si le distrug, oferind un raspuns imun celular. Orice celula infectata din organism ascunde pe suprafata ei bucati ale agentului patogen invadator, iar aceste bucati permit celulelor T sa le identifice si sa le distruga.
In ceea ce priveste raspunsurile celulelor T la SARS-CoV-2, cercetatorii de la Universitatea din Oxford au publicat un studiu in septembrie 2020 care arata ca anumite celule T ar putea sa-si aminteasca cum sa raspunda la celulele infectate cu noul coronavirus mult timp dupa ce infectia initiala a fost eliminata. Cu toate acestea, nu exista date cu privire la ce inseamna mai exact aceasta durata de timp. Un studiu mai recent, publicat la jumatatea lunii noiembrie 2020 de cercetatori din China si Germania, arata ca aceste celule T erau inca prezente in organism la noua luni dupa infectie. Cercetarea a inclus pacienti din regiunea Wuhan, unde au aparut primele cazuri de infectie COVID-19 si unde persoanele vindecate au, prin urmare, cele mai vechi raspunsuri imune.
SARS-CoV-2, diferit de alte coronavirusuri
Rezultatele cercetarilor privind raspunsul imun al organismului la noul coronavirus sugereaza ca SARS-CoV-2 este diferit de celelalte virusuri din familia din care face parte. Raspunsurile imune ale oamenilor la coronavirusurile obisnuite, care produc banalele raceli, nu dureaza foarte mult, o persoana putandu-se infecta de mai multe ori in decursul aceluiasi an. In ceea ce priveste SARS-CoV-2, persoanele care au contractat virusul si s-au vindecat par sa se reinfecteze in cazuri foarte rare, iar daca acest lucru se intampla, vor dezvolta o forma mult mai usoara de boala.
Datele stranse pana in acest moment ne arata clar ca sistemul imunitar isi poate „aminti” si raspunde in consecinta la re-intalnirea cu SARS-CoV-2. Interesant este faptul ca infectiile cu unele coronavirusuri mai severe, cum sunt SARS si MERS, par sa provoace raspunsuri imune mult mai durabile decat noul coronavirus, de pana la trei ani.
Surse:
www.the-scientist.com
www.theconversation.com
www.nature.com
www.healthline.com
www.ecdc.europa.eu